Dijsselbloem a fost desemnat preşedinte Eurogroup în şedinţa de luni seară a miniştrilor Finanţelor din zona euro, cu un mandat de doi ani şi jumătate, transmite Bloomberg.
În prima sa intervenţie după preluarea noii funcţii, oficialul olandez a vorbit despre echilibrarea bugetului ca optimă soluţie pentru o economie sănătoasă.
Singura ţară care a votat împotriva numirii sale a fost Spania, prin ministrul Economiei Luis de Guindos, al cărui guvern încearcă să decidă dacă va solicita un program de finanţare externă în contexul unui deficit bugetar ridicat, greu de gestionat.
„Ar trebui să menţinem consolidarea fiscală, să continue. Progresul către un buget sustenabil, un buget echilibrat în diferitele ţări, nu intră în conflict cu solidaritatea”, a declarat Dijsselbloem luni seară, după încheierea întâlnirii Eurogroup.
Preşedintele Eurogroup coordonează lucrările grupului miniştrilor de Finanţe din zona euro şi este una dintre poziţiile cheie în discuţiile din zona euro, influenţând politicile anticriză, negocierile privind acordurile de bailout ale statelor sau măsurile de recapitalizare a băncilor.
Deşi este informală şi neremunerată, preşedinţia Eurogroup este una dintre cele mai influente funcţii din zona euro. Numirea lui Dijsselbloem continuă să încline balanţa puterii către statele bogate din nordul continentului, promotoare ale disciplinei fiscale, după desemnarea unui german la şefia fondului de urgenţă şi a unui luxemburghez pe un post vacant la Banca Centrală Europeană.
Dijsselbloem (46 de ani) a fost „catapultat” în funcţie la numai două luni după preluarea mandatului de ministru al Finanţelor în Olanda, din raţiuni precum numărul redus de candidaţi şi dorinţa liderilor europeni de a mulţumi Olanda, care nu a mai ocupat un post de vârf în UE din 2004.
Numirea sa ar putea adânci divergenţele dintre statele bogate din nordul continentului şi ţările puternic îndatorate din sud, care contestă austeritatea cu argumentul că blochează creşterea economică.
Alături de Germania şi Finlanda, Olanda a impus condiţii dure pentru statele care au nevoie de finanţare externă şi contestă recapitalizarea băncilor cu bani publici în lipsa unui mecanism unic de supraveghere şi verificare.
De altfel, Dijsselbloem va prezida asupra negocierilor din următoarea perioadă privind modul în care vor fi utilizaţi banii fondului de urgenţă al zonei euro pentru recapitalizarea băncilor aflate în dificultate.
Un grup de state în frunte cu Franţa şi Irlanda insistă ca mecanismul de salvare a băncilor să fie aprobat de urgenţă, pentru a intra în funcţiune cât mai curând.
Pe de altă parte, Germania, Austria şi statele euro din nordul continentului consideră că recapitalizarea băncilor direct de la Mecanismul European de Stabilitate să nu fie posibilă înainte ca BCE să fi preluat rolul de supraveghetor unic al băncilor europene, proiect care ar trebui să se materializeze în 2014. Până atunci ar trebui să se rămână la modelul de recapitalizare a băncilor prin intermediul guvernului ţării gazdă, după modelul aplicat în Spania.
Oficialul olandez a promis „acţiune colectivă” împotriva crizei datoriilor de stat şi pentru revigorarea economiei zonei euro şi susţine că a obţinut o promisiune de cooperare „profesionistă şi pozitivă” din partea lui Luis de Guindos.
„Dacă vom aborda zona euro ca şi cum ar avea o linie clară de departajare la mijloc, între ţările cu rating AAA şi cele fără, între nord şi sud, nu avem cum să facem progrese. Cu siguranţă nu aceasta va fi abordarea mea”, a afirmat el.
Dijsselbloem a apărut împreună cu Jean-Claude Juncker al întâlnirea cu presa după încheierea şedinţei de luni seară a Eurogroup, evitând însă subiecte precum posibile concesii în programul economic convenit cu Irlanda, bugetul Franţei sau aprecierea recentă a monedei euro faţă de dolar.
Franţa a avut obiecţii de ultim moment la numirea lui Dijsselbloem, îngrijorată că desemnarea acestuia va înclina balanţa puterii către ideologia germană a austerităţii.
Ministrul francez al Finanţelor, Pierre Moscovici, a afirmat că noul şef al Eurogroup trebuie să găsească un echilibru între interesele nordului şi ale sudului şi să nu fie prea insistent în privinţa reducerii deficitelor bugetare.
Dijsselbloem este membru al Partidului Laburist Olandez, în aceeaşi familoe politică cu socialiştii francezi, aflaţi la putere.
El a devenit ministru de Finanţe pe 5 noiembrie, în guvernul de coaliţie condus de premierul liberal Mark Rutte. Dijsselbloem este licenţiat în economie agricolă la Universitatea Wageningen.
