Revista presei internationale – Pastrarea Greciei in zona Euro

Peisajul mondial nu arata deloc bine. China isi incetineste ritmul de crestere, Banca Centrala a Braziliei anunta ca economia s-a contractat in primul trimestru, agentiile de rating declaseaza datoria Japoniei, SUA inregistreaza o scadere a achizitionarii bunurilor de capital, iar in Europa criza e in toi. In acest context, Grecia ar trebui pastrata in zona Euro atata vreme cat costurile financiare si politice raman la un nivel acceptabil. Dezavantajul unui Grexit ar fi recesiune in Europa si la nivel international si o presiune prea mare asupra statului elen corupt si fragil, scrie Washington Post, citat de RFI Romania.

 

Chiar daca reintroducerea drahmei ar fi o varianta, pericolul derapajelor populiste de genul Argentinei sau Venezuelei este prea mare. Grecii ar opta pentru ajutor de la Rusia, iar Moscova nu ar ezita sa puna un picior in pragul Occidentului in schimbul acestei facturi. Desi putem discuta indelung daca reteta austeritatii este cea corecta, Germania actioneaza cu maximum de responsabilitate prin mentinerea aceluiasi discurs. Schimbarea sa acum ar insemna apa la moara pentru extremistii eleni. Orice relaxare a termenilor acordului cu creditorii internationali trebuie sa fie o recompensa clara pentru un vot responsabil la alegerile din iunie. Deocamdata, Grexit-ul este inca un risc teribil, iar grecii trebuie sa se asigure ca nu va deveni un scenariu inevitabil.

 

Jocul nociv (F.A.Z.)

 

Elitele Greciei evita plata impozitelor catre stat cu cea mai mare naturalete si intr-un cuantum devenit deja insuportabil. Miliarde de Euro sunt depozitate in banci din strainatate si niciun Guvern elen nu face nici cel mai mic gest pentru a opri fenomenul. In tarile donatoare creste nemultumirea contribuabililor.

 

Daca politicienii eleni ar fi reactionat la fel de vehement in acest caz precum au facut-o la declaratiile doamnei Chistine Lagarde, atunci tragedia evaziunii fiscale s-ar fi putut transforma macar intr-o drama suportabila la bugetul de stat. In fond, sefa FMI nu a spus altceva decat stie orice trader la bursa londoneza sau agent imobiliar la Zürich. Bineinteles ca grecii sunt furiosi din cauza masurilor de austeritate ce le-au fost impuse, dar la fel de furiosi sunt si contribuabilii din tarile care ofera Atenei asistenta financiara. Acum Europa se straduieste sa evite un vot radicalizat la alegerile din 17 iunie. Dar ar fi ironia istoriei recente sa ajute in acest timp partidele traditionale grecesti sa continue jocul nociv de pana acum.

 

Diplomatia rusa, in centrul problemei siriene (Liberation)

 

Rusia a declarat dupa masacrul de la al-Hula ca nu sustine regimul condus de Bashar al-Assad si a acuzat in acelasi timp unele state occidentale ca alimenteaza spirala violentelor din Siria.

 

Cu ocazia unei intrevederi cu omologul sau britanic, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a tinut sa precizeze pozitia Moscovei in chestiunea masacrului mediatizat in ultimele zile. „Situatia de la fata locului este simpla: sunt doua parti implicate in acest conflict si ambele poarta raspunderea propriilor actiuni. Suntem de parere ca este necesara o ancheta internationala care sa clarifice incidentul din al-Hula”, a afirmat Lavrov. Administratia sa este sub o presiune crescanda din partea comunitatii internationale din cauza blocarii mai multor rezolutii de sanctionare a Damascului in Consiliul de Securitate al ONU. In plus, Moscova continua sa livreze armament aliatului sau traditional in regiune in ciuda rapoartelor care arata ca arme rusesti sunt folosite in reprimarea violenta a opozitiei siriene. „Important nu e cine conduce Siria, important e sa inceteze violentele”, a mai spus Lavrov.

 

Siria: nicio perspectiva (The Telegraph)

 

In ciuda ultimului masacru facut de trupele loiale regimului Assad, Siria ramane in ghearele dictatorului, iar pacea pare doar un vis frumos.

 

A ucide tineri a fost dintotdeauna o pornire de eliminare nu numai a dusmanului de astazi, dar si a amenintarii de maine. Asa se poate interpreta uciderea a 49 de copii la al-Hula. Toti erau musulmani suniti si par sa fi fost ucisi de trupele siite alawite comandate de presedintele Bashar al-Assad. Cea mai mare atrocitate descoperita pana acum in cele 14 luni de violente poate macar sa produca niste efecte in directia buna. In primul rand, ne asteptam cu totii ca cineva sa faca ceva pentru a pune capat masacrelor. Apoi ne asteptam ca acesta sa fie punctul de turnura in atitudinea internationala. Cu alte cuvinte, acest moment trebuie sa reprezinte punctul in care Occidentul decide o interventie militara pentru a pune capat regimului Assad. Asa, 108 persoane nu ar fi murit degeaba in al-Hula.

 

Ultimele Articole

Articole similare

Parteneri

Loading RSS Feed