Rohani, susţinut de taberele moderată şi reformatoare, a obţinut 50,68 la sută din voturi în primul tur de scrutin, disputat vineri, în faţa a cinci candidaţi conservatori, a precizat ministrul, citând rezultatele definitive.

El îi succedă lui Mahmoud Ahmadinejad, a cărui realegere contestată în 2009 a dat naştere unor manifestaţii masive reprimate violent.

Hassan Rohani cere „recunoaşterea drepturilor” Iranului

„Pe scena internaţională, cu ocazia creată de această mare epopee populară, cei (ţările occidentale, n.red.) care laudă democraţia, înţelegerea, dialogul liber, să îi vorbescă poporului iranian cu respect şi să recunoască drepturile Republicii Islamice, pentru a aştepta un răspuns adecvat”, a afirmat Rohani, referindu-se la negocierile pe teme nucleare cu marile puteri, aflate în prezent în impas.

Rohani a promis mai multă flexibilitate în dialogul cu Occidentul, dar victoria sa nu va marca totuşi o ruptură în politica Republicii Islamice, dosarele strategice precum cel nuclear sau relaţiile internaţionale fiind sub autoritatea directă a Ghidului Suprem, Ali Khamenei.

Imediat după anunţarea rezultatelor oficiale, câteva mii de iranieni au ieşit pe străzile din Teheran, pe jos sau cu maşinile, pentru a „sărbători” victoria.

Pe plan diplomatic, Marea Britanie i-a cerut lui Rohani „să pună Iranul pe un nou drum”, în special „să se ocupe de îngrijorările comunităţii internaţionale cu privire la programul nuclear”, în timp ce Franţa s-a declarat „pregătită să colaboreze” cu el, pe acest dosar dar şi în privinţa „angajamentelor Iranului în Siria”.

Coaliţia opoziţiei siriene i-a cerut noului preşedinte să revadă poziţia ţării sale, aliat fidel al regimului lui Bashar al-Assad.

Israelul a minimalizat însă rolul noului preşedinte iranian, subliniind că Ghidul Suprem este cel care decide politica nucleară iraniană. „Programul nuclear al Iranului a fost decis până în prezent de Khamenei, nu de preşedintele iranian”, a declarat Ministerul israelian de Externe într-un comunicat.

Rohani a „obţinut 18,6 milioane de voturi dintr-un total de 36,7 milioane de sufragii exprimate”, a declarat ministrul iranian de Interne, Mostafa Mohammad Najar, la televiziunea de stat.

El a adăugat că „participarea a atins 72,7 la sută” din cei 50,5 milioane de alegători chemaţi la urne, faţă de 85 la sută în 2009.

Învingătorul a fost felicitat de ceilalţi candidaţi şi de Ahmadinejad, precum şi de Ghidul Suprem care a afirmat că „toată lumea ar trebui să îl ajute pe noul preşedinte şi Guvernul său”.

După o campanie anostă, Rohani, un apropiat al fostului preşedinte Akbar Hashemi Rafsandjani (moderat), a beneficiat de abandonul unui alt candidat reformator, Mohammad Reza Aref, şi de sprijinul liderului reformatorilor, fostul preşedinte Mohammad Khatami.

El a profitat, de asemenea, de diviziunea din tabăra conservatoare, care a prezentat cinci candidaţi.

El i-a devansat cu mult pe principalii săi contracandidaţi: primarul Teheranului Mohammad Bagher Ghalibaf (16,5%), actualul negociator-şef Said Jalili (11,35%) şi fostul şef al Gardienilor Revoluţiei, armata de elită a regimului, Mohsen Rezai (10,58%).

Fiind reprezentantul ayatollahului Khamenei în Consiliul suprem de securitate naţională, Rohani promovează o flexibilitate mai mare faţă de Occident în privinţa dosarului nuclear pentru a pune capăt sancţiunilor care au aruncat ţara într-o gravă criză economică.

El a precizat totuşi că „Guvernul său nu va fi un Guvern de compromis şi capitulare”.