Atacurile la adresa Pilonului II de pensii s-au reluat după o perioadă în care PSD părea că terminat muniția. Întâi au fost împinse în față sindicatele, iar apoi a apărut în prim plan un vechi contestatar al acestui mijloc de economisire, Olguța Vasilescu. Totul a pornit însă de la o declarație a ministrului Florin Cîțu conform căreia contribuția la Pilonul II va crește de la 3,7% la 6%. Primul care a luat foc a fost, paradoxal, liderul Cartel Alfa, Bogdan Hossu, care a spus că anunțul ministrului de Finanțe „arată clar intenția de a submina sistemul public de pensii în favoarea alimentării business-urilor private”. Sindicaliștii solicită convocarea de urgență la Guvern a a Consiliului Național Tripartit de Dialog Social pentru discuții pe această temă. Olguța Vasilescu a apărut în week-end și a spus că Pilonul II de pensii poate fi Caritas, adăugând că în contul mediu al unui român s-a strâns suma de 6.671 lei, care îi aduce, dacă se retrage mâine din activitate, o pensie de 10 euro pe lună. „Nu pilonul I este Caritas, cum ne spune domnul Cîțu, pentru că statele nu dau niciodată faliment, ci Pilonul II poate fi eventual Caritas. Sperăm să nu se ajungă în această situația. Dar Constituția garantează dreptul la pensie de stat. După 10 ani de contribuției la Pilonul II – e o informație prețioasă (…) în contul mediu al unui român s-a strâns 6.671 lei”, a spus Vasilescu.

În declarațiile celor doi, precum și a ale altor PSD-iști de-a lungul vremii, se desprinde ideea că banii strânși la Pilonul II nu sunt garantați și că în cazul falimentului unuia dintre cei șapte administratori de fond banii s-ar pierde. Radu Crăciun, președintele BCR Pensii, declarat recent că în acest moment România nu dispune de o legislație care să impună statului să garanteze sumele strânse în Pilonul II de pensii însă sunt două „centuri de siguranță” astfel încât toți cei care au acumulat bani vor siguri că la ieșirea la pensie îi vor primi. „Într-adevăr nu există nimic în cadrul legislative care să impună statului să le garanteze în vreun fel. Cu toate acestea, ele au o garanție cantitativă pe care pensiile publice nu o au. Și anume, că veți primi la pensionare cel puțin suma tuturor contribuțiilor pe care le-ați făcut de-a lungul timpului în fondul de pensii, minus comisioanele percepute. De unde știți că o astfel de promisiune va fi îndeplinită? Există cel puțin două “centuri de siguranță”. În primul rând provizioanele, adică rezervele pe care administratorii privați sunt obligați să le constituie de pe cum pentru a fi capabili să asigure plata diferențelor de bani în cazul în care o astfel de garanție ar fi activată. Aceste rezerve sunt monitorizate îndeaproape de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF). A doua “centură” este reprezentată de Fondul de garantare a drepturilor din sistemul de pensii private, fond constituit, din nou, prin contribuțiile periodice ale administratorilor”, a scris Radu Crăciun pe blogul său.  Nici în cazul în care unul dintre administratorii de fonduri se retrage sau dă faliment, banii nu sunt pierduți. „Prin plecare sau falimentul administratorului îmi voi pierde banii? În niciun caz. Administratorul și fondul sunt două entități separate, iar contabilitățile lor sunt și ele separate. Dacă, prin absurd, administratorul ar avea probleme financiare, ASF se asigură că fondul va fi preluat de un alt administrator și își va continua existența”, a mai spus Crăciun.

Fondurile de pensii private obligatorii aveau active în valoare de peste 60,09 miliarde de lei, la 30 noiembrie 2019, în creştere cu 26,48% faţă de nivelul existent în luna similară a anului trecut, potrivit datelor Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF). Titlurile de stat deţin cea mai mare pondere în cadrul activelor, de 37,1 miliarde de lei, respectiv 60,91%. Pe locul doi se află acţiunile, cu 13,4 miliarde de lei (22,5%). Obligaţiunile corporative se situează pe locul al treilea din acest punct de vedere, cu 4,236 miliarde de lei, respectiv 6,95% din totalul activelor. Conform datelor ASF, valoarea activului total al fondurilor de pensii de la Pilonul II era de 60,939 miliarde de lei, la 30 noiembrie 2019, iar valoarea activului net de 60,920 miliarde de lei.

Pe piața din România sunt șapte administratori de pensii private – Aripi, AZT Viitorul Tău, BCR, BRD, Metropolitan Life, NN și Vital.