Oamenii cu cele mai mici venituri plătesc aproximativ 412 USD în fiecare an la loterie, de patru ori mai mult decât suma cheltuită de gospodăriile cu cele mai mari venituri, arată un studiu din SUA. Regula sărăciei este valabilă și pentru români: jucătorii noștri sunt preponderent bărbați tineri, necăsătoriți și un venit mediu pe gospodărie de aproape 2.500 lei.
Americanii cheltuiesc mai mult pe bilete de loterie decât pentru filme, jocuri video și concerte la un loc. În frunte se află gospodăriile cu cele mai mici venituri, care plătesc aproximativ 412 USD în fiecare an, de patru ori mai mult decât suma cheltuită de gospodăriile cu cele mai mari venituri, scrie bigthink.com.
Persoanele aflate în cea mai mică cincime din statutul socioeconomic au jucat la loterie 26 de zile, în fiecare an. A doua cea mai mică cincime a jucat 18 zile. Toți ceilalți au jucat zece zile sau mai puțin.
Conform analistului financiar Morgan Housel, în populara sa carte din 2020, ”Psihologia banilor”, la valoarea nominală, acest obicei de a cheltui în rândul celor mai săraci americani pare absurd: „Patruzeci la sută dintre americani nu au 400 de dolari pentru o situație de urgență. Jucătorii de loterie cu venituri mici își aruncă plasele de siguranță pe ceva cu o șansă de una din milioane de a ajunge la mare.”
La biletele de loterie răzuibile se câștigă în medie aproximativ 50%. Pentru fiecare 10 USD cheltuiți un jucător, câștigul probabil va fi de 5 USD. Loteriile naționale precum Mega Millions sau Powerball au cote și mai slabe.
În timp ce un jucător poate avea ocazional noroc, cu cât acesta joacă mai mult în timp, cu atât este mai probabil ca pierderile monetare să atingă media preconizată.
Astfel, devine clar că biletele de loterie înseamnă pierderi financiare.
Deci, de ce săracii cheltuiesc atât de mult pe ele? Housel și cercetătorii indică explicații psihologice alternative, cu care majoritatea oamenilor pot empatiza.
Într-un studiu, cercetătorii au evidențiat inegalitățile prezente în SUA și au remarcat că jucătorii cu venituri mici pot considera loteriile ca un „egalizator social” în care toată lumea are șanse egale de a câștiga într-un sistem altminteri manipulat.
Într-un alt studiu, de data asta realizat în Germania, cercetătorii au chestionat jucătorii de la loterie și au descoperit ceva asemănător: „Oamenii joacă la loterie în funcție de… dorința lor de a participa într-o lume care nu este în mod normal la îndemâna lor și de tensiunile pe care le simt din distanța dintre aspirațiile lor și cele reale ca poziție socială”, au scris ei. „Deși șansele de câștig sunt scăzute, jocul la loterie creează cel puțin speranță pentru o îmbunătățire materială și un statut social mai înalt care nu poate fi atins prin canale convenționale.”
În România, un studiu realizat în 2016 despre Incidența jocurilor de noroc și publicat de Asociația organizatorilor de sloturi arăta că: cel mai practicat joc de către români este cel de Loto, organizat de Loteria Română. 2.4 milioane de români și-au încercat norocul (mai exact 15% dintre românii care au peste 18 ani) și au jucat un joc de noroc sau au pariat măcar o dată în ultimul an. Bărbații au o pondere de 25%, majoritatea căsătoriți (30%) – față de cei necăsătoriți (12%) sau cei divorțați/separați (7%). Vârsta la care joacă cel mai frecvent: 18-24 ani (33%), iar după 45 de ani rămân doar 9%.
Profilul general al jucătorului român arată însă așa: jucătorii cu frecvență cel puțin săptămânală sunt preponderent bărbați tineri, necăsătoriți, din mediul urban, cu educație medie și un venit mediu pe gospodărie de aproape 2.500 lei.
Același studiu arată că incidența dezvoltării de dependențe de joc în rândul populației României peste 18 ani, conform criteriilor specialiștilor internaționali în psihologie, este de 0.6%, respectiv 98.000 indivizi.
