Inventivitatea românească, „altoită” pe un act normativ făcut prost, a dus la o situaţie paradoxală la Galaţi, unde circa 150.000 de locuitori, adică jumătate din populaţia urbei,  au „fentat” taxa din care ar trebui să fie asigurată curăţenia oraşului. Totul a pornit de la taxa de habitat introdusă în urmă cu mai bine de un deceniu pentru a fi finanţată activitatea de colectare, depozitare, sortare şi eliminare a deşeurilor menajere, dar şi pentru curăţenia spaţiilor publice. Potrivit memoriului tehnic ataşat hotărârii de Consiliu Local prin care se introducea taxa, suma totală necesară a fost împărţită la numărul de locuitori, rezultând o sumă individuală ce trebuia achitată la Primărie odată cu plata impozitului pe proprietăţi.

Articolul integral pe ADEVĂRUL