Banca Națională a României își modernizează sistemul centralizat de securitate de la sediul central din București. Contractul ajunge la aproape 12 milioane de lei, echivalentul a circa 2,28 milioane de euro, fără TVA. Singurul ofertat, o firmă a câștigat licitația organizată de BNR.
Dacă în celebrul film „Ocean’s Eleven”, o echipă de hoți pune la cale un plan elaborat pentru a pătrunde într-o bancă păzită cu sisteme sofisticate, în lumea reală băncile centrale trebuie să se gândească permanent la scenarii de securitate. Banca Națională a României face acum un pas important în această direcție și își modernizează „fortăreața” din centrul Capitalei.
Aproape 12 milioane de lei pentru securitatea BNR
O companie a câștigat, din postura de unic ofertant, licitația organizată de BNR pentru realizarea unui nou sistem centralizat de securitate (SCS) în cadrul dispeceratului de la sediul central.
Contractul a fost estimat la 12,43 milioane de lei fără TVA (aproximativ 2,37 milioane de euro calculat la cursul zilei). Valoarea finală a contractului este de 11,96 milioane de lei fără TVA (aproximativ 2,28 milioane de euro). Practic, BNR va investi aproape 2,3 milioane de euro într-un sistem modern de securitate pentru sediul central. Proiectul nu presupune doar instalarea unor camere sau a unor echipamente noi. Documentația prevede furnizarea și instalarea unor sisteme hardware și software de supraveghere și securitate, precum și integrarea echipamentelor existente care nu sunt învechite tehnologic și pot fi utilizate în continuare.
Dispeceratul BNR va fi reorganizat
Modernizarea vine și cu schimbări fizice în interiorul sediului. Contractul include instruirea personalului care va opera noul sistem, dar și lucrări de amenajare și recompartimentare a spațiilor în care își desfășoară activitatea dispecerii și a celor destinate echipamentelor.
Obiectivul este ca funcțiile de securitate care pot fi păstrate din sistemul actual să fie integrate în noua infrastructură și administrate într-un spațiu comun. BNR urmărește implementarea unor soluții tehnologice de ultimă generație, cu o capacitate superioară de procesare a informațiilor, astfel încât decidenții să primească rapid datele necesare pentru luarea deciziilor.
Cu alte cuvinte, noul sistem trebuie să permită centralizarea informațiilor de securitate și o reacție mai rapidă la eventualele incidente.
Ce se află în subsolurile BNR
Interesul pentru securitatea sediului central al BNR este cu atât mai mare cu cât în complexul din centrul Capitalei există spații de tezaurizare. În proiectarea istorică a clădirii au fost prevăzute spații pentru tezaurul de titluri și tezaurul de casete publice, precum și zone pentru arhive și instalații tehnice. BNR administrează, de asemenea, rezervele internaționale ale României, care includ și rezerva de aur monetar. La sfârșitul lunii iulie 2026, rezerva de aur a României era de 103,6 tone, iar valoarea acesteia era estimată la aproximativ 11,74 miliarde de euro, în funcție de evoluția prețului internațional al aurului. Însă nu întreaga rezervă de aur a României este păstrată în sediul BNR din București. Aurul monetar este gestionat în mai multe locații, inclusiv în străinătate.
BNR, instituția care păzește rezervele României
Securitatea sediului central este esențială și prin prisma rolului Băncii Naționale.
BNR este o instituție publică independentă, iar printre atribuțiile sale se numără elaborarea și aplicarea politicii monetare și a politicii de curs de schimb, supravegherea instituțiilor de credit, emiterea bancnotelor și monedelor, stabilirea regimului valutar și administrarea rezervelor internaționale ale României. În acest context, sistemul de securitate al sediului central nu este unul obișnuit. În spatele zidurilor BNR se află infrastructura unei instituții care gestionează o parte esențială a sistemului financiar al țării.
„Marele jaf comunist”: 1,686 milioane de lei
România are și propriul său episod demn de un film cu jafuri bancare. Pe 28 iulie 1959, șase persoane, cunoscuți ulterior drept „Banda Ioanid”, au atacat o mașină a Băncii de Stat a Republicii Populare Române care tocmai părăsise instituția. În urma jafului au fost furate 1,686 milioane de lei, bani destinați plății salariilor muncitorilor.
Cazul a devenit unul dintre cele mai cunoscute jafuri din istoria României comuniste. După arestarea celor implicați, regimul comunist a transformat povestea într-un instrument de propagandă, iar suspecții au fost obligați să participe la realizarea filmului „Reconstituirea”, care prezenta jaful într-o versiune controlată de autorități.
