Ungaria își fixează ca obiectiv îndeplinirea criteriilor pentru adoptarea monedei euro în jurul anului 2030, în timp ce România continuă să aibă probleme serioase cu deficitul bugetar și inflația. După intrarea Bulgariei în zona euro, diferențele dintre țările din regiune devin tot mai vizibile.
Europa de Est își schimbă încet-încet moneda. Bulgaria a făcut pasul la 1 ianuarie 2026, devenind al 21 lea stat din zona euro. Acum, Ungaria transmite semnale clare că vrea să se apropie de același obiectiv, în timp ce România rămâne departe de îndeplinirea condițiilor necesare. La Budapesta, noul guvern condus de Peter Magyar a stabilit ca obiectiv ca Ungaria să îndeplinească criteriile de la Maastricht în jurul anului 2030. Premierul ungar a vorbit despre sprijinul ridicat pentru aderarea la zona euro și despre necesitatea unei consultări economice și sociale înaintea unei eventuale decizii.
Ungaria vrea să ajungă la criteriile pentru euro până în 2030
Planul este susținut și de ministrul de Finanțe, András Kármán, care consideră că moneda unică poate contribui la o economie mai predictibilă și la condiții financiare mai stabile. Totuși, drumul până la euro este unul mai lung decât simpla anunțare a unui termen politic. Pentru adoptarea monedei europene, un stat trebuie să demonstreze stabilitate a prețurilor, finanțe publice sustenabile, stabilitatea cursului de schimb și convergența ratelor dobânzilor pe termen lung. De asemenea, moneda națională trebuie să participe cel puțin doi ani la mecanismul ERM II fără tensiuni severe. Prin urmare, 2030 trebuie privit mai degrabă ca un orizont pentru atingerea criteriilor, nu ca o dată certă la care forintul va fi înlocuit cu euro.
Înainte de moneda unică, noul guvern de la Budapesta lucrează intens la noua relație cu Bruxelles-ul și deblocarea fondurilor europene. Ungaria a avut miliarde de euro blocate în urma disputelor cu fosta administrație Viktor Orban privind statul de drept și reformele anticorupție. Noul executiv a accelerat negocierile cu Comisia Europeană, iar autoritățile de la Budapesta au anunțat că au îndeplinit condițiile pentru accesarea fondurilor RRF anterior înghețate. Miza este uriașă: în discuție s-au aflat aproximativ 10,4 miliarde de euro din fondurile europene de redresare, pentru care Ungaria avea un termen-limită la 31 august 2026. Pentru noua administrație, apropierea de Uniunea Europeană și recuperarea banilor europeni reprezintă, astfel, nu doar o problemă financiară, ci și una strategică.
România are o problemă mult mai complicată
În acest timp, România pornește de la o poziție mult mai dificilă. Datele europene arată că deficitul bugetar al României a coborât de la 9,3% din PIB în 2024 la 7,9% în 2025, însă rămâne mult peste pragul de 3% prevăzut de criteriile europene. Comisia Europeană estimează că deficitul ar putea scădea la 6,2% în 2026 și 5,8% în 2027. România se află în continuare în procedura de deficit excesiv a Uniunii Europene, ceea ce complică și mai mult perspectiva unei eventuale aderări la zona euro. Și inflația rămâne un obstacol major. În iunie 2026, România avea cea mai ridicată rată anuală a inflației din Uniunea Europeană, de 9,2%, potrivit Eurostat.
În același timp, Comisia Europeană estimează că inflația armonizată din România ar urma să ajungă la o medie de 7% în 2026, înainte de o scădere spre 3,7% în 2027.
Euro nu se poate construi peste un deficit uriaș
Aderarea la zona euro nu este o decizie administrativă prin care o țară schimbă leii în euro peste noapte. Este rezultatul unui proces de convergență economică. Dar România are încă un drum lung de parcurs. Deficitul, inflația, datoria publică, dobânzile și stabilitatea cursului de schimb sunt elemente care trebuie aduse într-o zonă compatibilă cu cerințele europene. În cazul României, datoria publică a crescut de la 54,8% din PIB la sfârșitul lui 2024 la 59,3% în 2025, iar Comisia Europeană estimează că ar putea ajunge la 63,4% din PIB în 2027.
Newsletter zilnic money.ro
BET, curs valutar, știrea zilei — în 2 minute, înainte de 7:00.
