Conferința AI Beyond Humanity, organizată de Master Communications International în Aula Academia Română, cu sprijinul celui mai înalt for științific din România și al Academia Europaea, a reunit personalități din mediul academic și științific pentru a dezbate impactul inteligenței artificiale asupra viitorului umanității.
Inteligența artificială și viitorul umanității, dezbătute în Aula Academiei Române
Prin intermediul Bucharest Hub, Academia Europaea a introdus conferința pe lista sa de activități internaționale și a trimis și vorbitori. Stadiul și perspectivele relației dintre inteligența artificială și umanitate au fost temele de dispută și în această zi, care s-a deschis cu o discuție pe teme academice, mai precis despre libertatea academică și cum ar trebui ea reinventată în epoca IA.
Apariția IA a afectat libertatea academică pe multiple planuri
Apariția IA a afectat libertatea academică pe multiple planuri. Astfel, libertatea de a preda este afectată de așa-numita AI Anxiety (alegerea temelor și modului de predare); libertatea de a învăța - IA afectează negativ autonomia intelectuală a studenților, afectează gândirea independentă; libertatea cercetării, prin autocenzură și teama de reprimare. În concluzie, IA îngustează spațiul pentru libertatea academică.Profesorul de origine romană Liviu Matei (King‘s College, Londra) a susținut că, întrucât libertatea academică este sub asediu pretudindeni, se impune un nou cadru de referință, care poate fi global (ONU, UNESCO), regional sau național (pe țări) care să acopere de la curiculă la valori fundamentale.
Interesantă expunerea domnului doctor Radu-Ioan Ursu, de la Catedra de Genetică Medicală a Universității de Medicină și Farmacie "Carol Davila" din București. Sub titlul De la genom la algoritm, acesta face o pledoarie plină de optimism pentru folosirea IA în studiul genomului. Iar argumentele sunt pertinente. Astfel, aflăm că acum - scara și complexitatea informației genomice depășește capacitatea umană de analiză; că problema reală nu mai este obținerea informației, ci stocarea și interpretarea ei. Astfel, IA transformă genetica dintr-o disciplină predominant descriptivă într-una capabilă să prevadă, ajutând-o să treacă de la modelul științific clasic (testarea ipotezelor) la procesarea unor seturi mari de date și de aici la descoperirea de modele și tendințe. Se trece, deci, de la tratarea bolilor la anticiparea de traiectorii biologice, la terapii țintite pe persoană.
De un domeniu conex s-a ocupat Mihaela Bustuchină Vlaicu, neurolog la Pitie Salpetriere, Paris. Folosirea IA în domeniul sănătății (și mai ales în neurologie) se poate referi la modele de pronostic, răspuns la tratament, terapii personalizate, monitorizare la distanță. În imagistică, IA poate detecta leziuni subtile pe care observatorul uman le omite. Construirea unui pacient virtual poate ajuta la testarea diagnosticului sau selectarea medicației. În schimb, problema nerezolvata rămâne răspunderea medico-legală.
Petre Roman: „Istoria noastră viitoare nu ar trebui să se bazeze pe IA”
Profesorul Petre Roman și-a spus părerea espre impactul avalanșei IA asupra societății și comportamentului uman. La întrebarea atât de populară, anume ”dacă poate IA depăși omul”, Petre Roman (79 ani) a răspuns: ”Nu, sistemele autonome capabile să înlocuiască omul nu există încă. Și motivează. Ce avem acum sunt doar sisteme IA conversaționale, capabile de procesarea statistică a unui mare volum de date. Ele pot decela modele, dar atât - nu pot inova. IA nu este competentă când lucrează într-un mediu informațional non-statistic. IA nu poate produce cunoaștere fundamentală. O altă problemă este că nu prea știm cum funcționează IA. În acest proces pot fi lucruri pe care nu le știm, și nu știm că nu le știm. Delegarea muncii intelectuale către mașini (tot mai frecventă) are efecte neașteptate asupra oamenilor: erodarea gândirii critice, pierderea simțului responsabilității, omogenizarea gândirii (ceea ce duce la pierderea creativității).” Petre Roman și-a încheiat opinia astfel: ”istoria noastră viitoare nu ar trebui să se bazeze pe IA.”
Singurul nostru cosmonaut Dumitru Prunariu: ”IA amplifică, nu înlocuiește omul”
Cosmonautul Dumitru Prunariu, membru corespondent al Academiei Române, alege varianta pragmatică: ”IA este o interfață între om și un mediu ostil, o extensie a rezistenței umane și nu un substitut. Iar omul are nevoie de această extensie, întrucât mediile extreme afectează limitele omului. IA, spune domnul Prunariu, reduce povara cognitivă, dar nu își asumă responsabilitatea morală. IA poate face recomandări, dar omul alege și tot el își asumă. Ca o concluzie, IA mărește capacitatea noastră de a opera în necunoscut.”
Varujan Vosganian, președintele Uniunii Scriitorilor: ”IA este incapabilă de metaforă”
Poziția poetului a fost asumată de Varujan Vosganian, președintele Uniunii Scriitorilor: ”IA este incapabilă de metaforă, IA nu poate produce emoții. Și chiar dacă știe tot ce știu și eu, tot nu știe ce și cum gândesc. IA nu are sensibilitate, are doar cunoaștere. Mai mult, IA nu poate crea iluzii.”
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
