Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a luat act de cererea prin care, Traian Băsescu, fostul președinte al României, îi anunță pe judecători că renunță că renunţă să conteste, printr-o cale extraordinară de atac, decizia instanţei prin care a fost declarat colaborator al fostei securităţi comuniste.
„Ia act de cererea formulată de revizuentul Băsescu Traian privind renunţarea la judecata cererii de revizuire formulată împotriva deciziei nr. 1736 din 23 martie 2022 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţia de contencios administrativ şi fiscal, pronunţată în dosarul nr.3160/2/2019″, se arată în hotărârea instanței supreme, conform Agerpres. Decizia este definitivă.
Cererea la care a renunțat Traian Băsescu
Traian Băsescu formulase, în luna octombrie, Traian Băsescu formulase o cerere identică şi la Curtea de Apel Bucureşti.
Prin această măsură, Traian Băsescu a încercat să obţină anularea hotărârii prin care a fost declarat colaborator al securităţii comuniste.
Revizuirea este o cale extraordinară de atac prin intermediul căreia, „pe baza unor fapte, împrejurări sau probe descoperite după ce judecata a avut loc, se urmăreşte retractarea unei hotărâri judecătoreşti civile definitive sau irevocabile şi efectuarea unei noi judecăţi”.
Decizia definitivă a instanței și notele conspirative ale lui „Petrov”
În 23 martie, Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a decis definitiv că fostul președinte Traian Băsescu a fost colaborator al Securității ca poliție politică, dând declarații sub numele conspirativ „Petrov”.
Potrivit CNSAS, fostul preşedinte Traian Băsescu a dat note informative ce ar fi dus la menţinerea în ţară a unui coleg de la Marină. Din documentele depuse în instanţă de către CNSAS rezultă că Băsescu ar fi avut un ofiţer de legătură desemnat de fosta securitate, cu gradul de locotenent-colonel, şi că ar fi dat două note informative olografe.
Conform CNSAS, pe parcursul colaborării cu Securitatea, Traian Băsescu a furnizat informaţii prin care se denunţau activităţi potrivnice regimului totalitar comunist, precum intenţia de a pleca în străinătate şi relaţii cu cetăţeni străini, existente în notele informative date în 05.05.1975.
„Analizând informaţiile furnizate de pârât, apreciem că acestea vizează îngrădirea dreptului la viaţă privată (art. 17 din Pactul Internaţional privind Drepturile Civile şi Politice) şi dreptul la liberă circulaţie (art. 12 din Pactul Internaţional privind Drepturile Civile şi Politice”, arăta CNSAS.
Potrivit Consiliului, urmare a uneia dintre notele informative date de Traian Băsescu faţă de un coleg, Securitatea a avizat negativ desemnarea acestuia pe nave româneşti care plecau în afara graniţelor ţării.
