UE cere Serbiei să facă un “ultim efort” şi să recunoască Kosovo

0
UE cere Serbiei să facă un “ultim efort” şi să recunoască Kosovo

“Regret decizia guvernului sârb de a respinge propunerile şi îi solicit să facă un ultim efort pentru a ajunge la un acord”, a declarat Ashton într-un comunicat.

 

“După mai multe sesiuni de negocieri, cred că toate elementele unui acord asupra nordului Kosovo sunt disponibile”, a continuat aceasta.

 

“Acordul trebuie încheiat de către cele două părţi. Nu este datoria Uniunii Europene să îl impună”, a adăugat aceasta.

 

Serbia a anunţat luni că nu va semna acordul aşa cum a fost prezentat de UE şi a cerut reluarea negocierilor sub patronajul Bruxelles.

 

“Guvernul Serbiei nu poate să accepte principiile prezentate verbal echipei sale de negociatori la Bruxelles, deoarece acestea nu garantează o securitate totală şi protecţia Drepturilor Omului pentru sârbii din Kosovo”, a declarat pentru presă premierul sârb Ivica Dacic, solicitând o “reluare urgentă a dialogului cu medierea UE”.

 

Serbia se află sub presiuni puternice după ultima reuniune sub patronajul UE, la 2 aprilie la Bruxelles, care s-a soldat cu un eşec. Comisia Europeană trebuie să prezinte la 16 aprilie un raport de evaluare care va fi transmis liderilor europeni înainte de summitul lor din iunie.

 

Încheierea unui acord cu Kosovo, a cărui independenţă proclamată în 2008 Serbia refuză să o recunoască, este o condiţie cheie impusă de Bruxelles pentru acordarea unei date pentru demararea rapidă a negocierilor de aderare a Serbiei la UE. Fără un acord cu Pristina, Belgrad riscă să vadă această dată amânată pe termen nelimitat.

 

“Sper că Serbia şi Kosovo nu vor rata ocazia să încheie un capitol şi să meargă înainte”, a insistat Ashton.

Negocierile au stagnat asupra gradului de autonomie de care vor putea beneficia municipalităţile cu majoritate sârbă din nordul Kosovo, regiune frontalieră cu Serbia care nu se află sub controlul Pristina.

 

Belgradul solicită crearea unei “asociaţii” a acestor municipalităţi care să dispună de “puteri executive” pentru securitate, poliţie şi justiţie, ceea ce Pristina refuză.