Grecia a redus cheltuielile publice, a îngheţat pensiile şi a majorat impozitele, în conformitate cu termenii acordului de 110 miliarde de euro convenit în mai 2010 pentru evitarea falimentului, transmite Reuters.

Reprezentanţii instituţiilor internaţionale au cerut, vineri, pe un ton mai ferm decât la inspecţiile precedente, ca reformele structurale să fie aplicate rapid în domenii precum administraţia fiscală şi sănătate, pentru asigurarea redresării.

„Programul evoluează în direcţia corectă, dar nu va păstra direcţia în lipsa unei accelerări semnificative a reformelor, care nu au ajuns la nivelul necesar pentru asigurarea redresării”, a declarat şeful delegaţiei FMI, Poul Thomsen.

În noiembrie, la aprobarea tranşei anterioare de ajutor, oficialii instituţiilor creditoare au avut un ton mai optimist, afirmând că în pofida ratării ţintelor anuale, din cauza revizuirii datelor statistice, Grecia a făcut un efort bugetar uriaş şi a respectat obiectivele aferente trimestrului al treilea.

După ce Grecia a devenit primul stat din zona euro care a primit un ajutor financiar internaţional, a urmat rândul Irlandei, existând riscul ca problemele să se extindă în Portugalia şi Spania.

Mulţi analişti consideră că Grecia nu va putea să administreze datoriile uriaşe, la încheierea programului de finanţare de trei ani, şi va trebui să le restructureze, la un moment dat.

UE, FMI şi autorităţile elene au exclus opţiunea restructurării datoriilor, dar sunt de acord că trebuie făcut ceva pentru evitarea unui vârf al plăţilor în perioada 2014/2015.

Sunt analizate diferite opţiuni, inclusiv extinderea perioadei de rambursare a împrumutului şi susţinerea Greciei pentru răscumpărarea datoriilor.

Tranşa de împrumut de 15 miliarde de euro trebuie să fie aprobată de miniştrii de Finanţe din zona euro şi boardul FMI.

Grecia a primit până în prezent un ajutor de 38 de miliarde de euro.

Instituţiile internaţionale au stabilit Greciei ţinte ambiţioase de privatizare, afirmând că trebuie să fie obţinute astfel 50 de miliarde de euro, în intervalul 2011-2015, din care 15 miliarde de euro în 2011-2012.

Ţinta iniţială a guvernului era obţinerea a şapte miliarde de euro în perioada 2011-2013.

„Există trei surse importante pentru privatizări – companii listate şi nelistate, active deţinute de guvern la aceste companii şi proprietăţi imobiliare cu destinaţie comercială”, a declarat şeful delegaţiei UE, Servaas Deroose.

Analiştii au arătat că presiunile de vânzare a unor active de stat pentru plata datoriilor sunt în creştere.

„Singurul lucru nou este insistenţa pentru un program de privatizare mai agresiv”, a declarat Gikas Hardouvelis, profesor de economie la Piraeus University.

Oficialii UE şi FMI au cerut băncilor elene să vândă active de bază, să restrângă costurile şi să urmărească alianţe strategice. Guvernului i-au solicitat să eficientizeze băncile controlate de stat.

Executivul trebuie totodată să acorde instituţiilor financiare elene garanţii de până la 30 de miliarde de euro.