În 1998, guvernul de atunci a închis mina de uraniul de la Ciudanovița din Caraș-Severin, A urmat, la scurt timp, Lișava. În urmă au rămas haldele de steril și apele de mină, neecologizate încă. Toate aceste perimetre ale fostelor exploatări miniere radioactive de la Ciudanovița și Lișava, atât subterane cât și de suprafață trebuiau curățate, delimitate corespunzător și ecologite. De aceste lucrări urma să se ocupe compania de stat Conversmin SA. Întreg procesul de ecologizare trebuia să fie finalizat până în 2016, însă, în 2013, lucrările au fost sistate, iar motivul, conform Conversmin, a fost lipsa banilor alocați de la bugetul statului.

Într-un răspuns dat de ministrul Mediului, Grațiela Gavrilescu, unei interpelări făcută de deputatul USR Cristina Prună, se arată că la mina Lișava lucrările de închidere din subteran sunt finalizate, iar lucrările de suprafață nu sunt închise în totalitate, unele din ele fiind active pentru efectuarea lucrărilor de evacuare a apelor de mină poluate radioactiv și tratarea acestora în stația de tratare. Apa evacuată este măsurată cu apometre amplasate la ieșirea din stația de tratare. Începând cu 1 martie 2016, Conversmin nu mai asigură finanțarea lucrărilor pentru acest perimetru, acestea fiind asigurate din resurse proprii de Compania Națională a Uraniului. Din cauza situației financiare grele prin care trece societate, aflată în portofoliul Ministerului Energiei, există riscul sistării activității.

La Ciudanovița, CNU execută lucrări pentru evacuarea și tratarea apelor din mină, până când sumele alocate acestor lucrări vor fi epuizate. Aceste aspecte se referă doar la activitatea subterală a CNU. Celelalte amplasamente, haldele de steril, drumurile de acces, clădirile administrative și celelalte imobile sunt în proprietatea Ministerului Economiei, prin Conversmin. O parte din problemele de poluare provin din aceste zone, și anume în perioadele cu precipitații abundente, apele pluviale spală suprafața haldelor de steril și se varsă în emisar, în unele cazuri producând creșterea radioactivității peste limita admisă.

Începând cu 1 octombrie 2016 s-a sistat finanțarea evacuării și tratării apelor de mină din zona Ciudanovița. Din cauza datoriilor la bugetul de stat, CNU nu a putut obține certificatul fiscal pentru a se putea contracta aceste lucrări de închidere și ecologizare. Ambele stații de tratare existente, în perioada de activitate a minelor, au funcționat ca stații de recuperare a uraniului în vederea creșterii producției.

În anul 2017, în afara perimetrului minier, s-a constatat o depășire pentru ape, peste limita admisă. Apele meteorice care spală haldele de steril și halda de minereu sărac (halda Cozi) se încarcă radioactiv și se deversează în cele două pâraie, Natra și Lișava. Poluanții principali ai apelor sunt uraniul și radiul 226. Apa poate fi contaminată și din cauza faptului că pârâul Natra trece pe sub halda Cozi, fapt ce contaminează emisarul Natra la ieșirea de sub haldă. Pentru depășirile constatate în urma controlului efectuat de Garda de Mediu – Comisariatul Județean Caraș-Severin, s-a aplicat o sancțiune privind desfășurarea în siguranță, reglementarea, autorizarea și controlul activităților nucleare.

Pentru modernizarea instalațiilor de decontaminare a apelor de mină, a fost realizat un proiect cu finanțare aprobat prin HG 997/2010, privind aprobarea închiderii definitive și monitorizării postînchidere a stării de siguranță a obiectivului și a factorilor de mediu a unor mine și cariere, etapa a XI-a, și modificarea unor acte normative în domeniul închiderii unor mine și cariere. Societatea care a început lucrările de reabilitare a stației, de modernizare și amplificare, precum și ecologizare a unor halde a fost Castrum SRL Satu Mare. Din anul 2015, lucrările au fost sistate, investiția fiind pusă în aplicare doar parțial.

La Ciudanoviţa şi Lişava s-a exploatat uraniu încă din anii 50, prin societăţile sovieto-române – SovRom – înfiinţate după Război. Ruşii au transportat uraniu românesc, ca plată a datoriilor de război, pînă în anii 60, cînd România a început producţia proprie.