„Cofinanţarea va urca de la 5 la 15% la finele lunii martie, cânde expiră acordul cu Comisia Europeană”, a spus de Vrijer, răspunzând la o întrebare.

Pe parcursul acordului cu Comisia Europeană, România a beneficiat de o derogare, obţinută de fosta guvernare, care permitea ca proiectele publice finanţate din fonduri UE să fie cofinanţate în proporţie de 5%, şi nu 15%, cum este stabilit în mod uzual.

Guvernul a solicitat FMI prelungirea cu trei luni a înţelegerii care expira în martie şi s-a angajat să ia măsuri de recuperare a întârzierilor în privatizare şi reforme structurale, dar CE a decis să închidă formal acordul în martie, aşa cum era stabilit, dar să participe la următoarea evaluare.

De Vrijer a declarat că un nou acord cu FMI nu se va putea încheia fără a fi semnată şi o înţelegere cu Comisia Euroepeană, întrucât România este parte a Uniunii Europene.

Şeful misiunii FMI a precizat că este încă posibil să se încheie o nouă înţelegere, mai ales în funcţie de cum se va finaliza actualul acord, dar şi în funcţie de angajamentul Guvernului de a continua reformele structurale şi de a menţine o politică fiscală prudentă.

Rata de absorbţie reală a fondurilor structurale şi de coeziune, raportată la plăţile efectuate de Comisia Europeană, a fost 11,47% (2,204 miliarde euro) la finalul lunii decembrie 2012.

Raportat la declaraţiile de cheltuieli transmise la Bruxelles de partea română, rata de absorbţie la sfârşitul anului trecut se ridica la 14,92% (2,965 miliarde euro).

Plăţile în lei către beneficiari erau la 31 decembrie de 20,972 miliarde lei, adică 21,85% din totalul alocării UE pentru intervalul 2007-2013.

Totodată, numărul proiectelor cu fonduri europene aprobate spre finanţare era la finalul anului 2012 de 9.222 cu o valoare totală de 109,656 miliarde lei, totalul contribuţiei UE aferente derulării acestora raportat la alocarea 2007-2013 fiind de 77,58%.