Numărul locuinţelor livrate anul trecut în Bucureşti şi zona metropolitană a fost de 21.328, cu 3% sub nivelul din 2021”, estimează consultanţii Colliers, care pun scăderea înregistrată pe seama ultimelor trei luni neaşteptat de slabe ale lui 2022, în care s-au livrat cu o treime mai puţine locuinţe, comparativ cu perioada similară a anului anterior.

La nivel naţional însă, piaţa rezidenţială din România a înregistrat un record de livrări de 73.332 de noi locuinţe, în creştere cu 3% faţă de anul 2021.

Consultanţii Colliers observă şi o accelerare a migraţiei către zone mai liniştite din suburbii sau localităţi din jurul marilor oraşe, iar această tendinţă este estimată să se menţină pe termen mediu, conturând noi perspective pentru dezvoltatorii de spaţii rezidenţiale.

Capitala nu a fost singura zonă în care s-au construit mai puţine locuinţe anul trecut, o scădere importantă fiind şi în zona de Vest, unde livrările au scăzut cu 11%, dar şi zona de Nord-Est, unde s-au construit cu 5% mai puţine locuinţe faţă de anul anterior. La polul opus, zonele în care s-au livrat mult mai multe locuinţe au fost Constanţa şi zona de litoral, în special Năvodari – Mamaia Nord, dar şi zona metropolitană a Clujului.

„Dezvoltatorii din segmentul rezidenţial sunt interesaţi cu precădere de zonele metropolitane ale marilor oraşe, în detrimentul dezvoltării în interiorul oraşelor. Astfel, trendul observat în trecut mai ales în preajma Bucureştiului se extinde şi în jurul marilor oraşe, explicaţia fiind că oferta de terenuri este mai consistentă, preţurile sunt mai mici şi autorizaţiile se obţin în general cu mai puţine dificultăţi. E clar că oferta se ajustează ca răspuns la scăderea cererii, iar piaţa se îndreaptă spre un nou echilibru, după ultimii doi ani de recorduri. În continuare, scăderea cererii, creşterea dobânzilor, inflaţia care diminuează puterea de cumpărare, dar şi creşterea costurilor de construcţie se adaugă la incertitudinile care afectează perspectivele pieţei rezidenţiale pe termen scurt”, explică Gabriel Blăniţă, Associate Director Valuation & Advisory Services la Colliers România.

Sistemul de lucru hibrid, care îmbină activitatea de la distanţă cu prezenţa la birou şi care a fost adoptat deja de multe dintre companii, a stimulat această tendinţă de migraţie a populaţiei către localităţi mici, pe fondul reducerii presiunii asupra infrastructurii existente, a cărei dezvoltare nu ţine pasul de regulă cu dezvoltările private, potrivit Colliers. Totuşi, investiţiile în infrastructură au accelerat semnificativ în ultimii doi ani, iar asta va susţine pe termen mediu şi lung dezvoltarea zonelor metropolitane.

„Dacă în prezent, pentru fiecare locuinţă livrată în oraş, sunt livrate 2 locuinţe în zona metropolitană, în următorii 2 ani, pentru fiecare locuinţă din oraş, se vor livra 3 locuinţe în zona metropolitană. Pipeline-ul consistent de proiecte autorizate face însă foarte puţin probabil un şoc în zona ofertei în perioada următoare. Cu toate acestea, o mai bună predictibilitate şi transparenţă în ceea ce priveşte situaţia planurilor urbanistice ar contribui semnificativ la detensionarea pieţei imobiliare şi la atenuarea variaţiilor ample cu care ne-au obişnuit ultimii ani. Deoarece ciclul de dezvoltare al unui proiect se întinde pe o durată medie de 3-5 ani, predictibilitatea este unul din cei mai importanţi factori în asigurarea finanţării, mai ales într-un mediu în care dobânzile continuă să crească”, explică Gabriel Blăniţă.

În termeni de cerere, evoluţia vânzărilor de apartamente a început să scadă de la jumătatea anului 2022 în marile oraşe din ţară cu procente cuprinse între 20-30%, cu excepţia Bucureştiului, care a făcut notă discordantă printr-o uşoară creştere a numărului de tranzacţii. În primul trimestru al acestui an, numărul apartamentelor vândute la nivel naţional a fost cu 23% mai mic decât în perioada similară a anului trecut.

Dacă în Capitală s-au tranzacţionat cu 22% mai puţine apartamente, în Iaşi scăderea a fost de 26%,  în Timişoara – 25%, iar în Cluj Napoca s-au vândut cu 36% mai puţine apartamente, comparativ cu primul trimestru din 2022.

„Aceste scăderi ale numărului de apartamente vândute par mari, dar nu reprezintă un motiv de îngrijorare pentru că se raportează la o perioadă cu un număr record de tranzacţii pe piaţa rezidenţială. Nu este sustenabil să depăşim recorduri în fiecare an, astfel ca asemenea corecţii sunt bine venite din când în când. Faptul că avem în continuare un număr semnificativ de tranzacţii şi preţurile nu au suferit modificări notabile sunt dovezi ale fundamentelor solide ale pieţei rezidenţiale, chiar şi într-un climat cu dobânzi ridicate. Cu toate acestea, suntem încă departe de o normalizare a dobânzilor la creditele ipotecare, iar indicele IRCC se află în prezent la 5,98%, faţă de 1,86% cu un an în urmă. Persistenţa inflaţiei pentru o perioada mai îndelungată decât estimările iniţiale face ca anul acesta să fie mult mai dificil pentru cei care vor să cumpere o locuinţă cu credit”, precizează Gabriel Blăniţă, associate director Valuation & Advisory Services la Colliers România.

Băncile resimt şi ele numărul mai scăzut de clienţi care se încadrează la un credit ipotecar, iar din primul trimestru al acestui an, scăderea este una considerabilă, având în vedere că s-au acordat cu 28% mai puţine credite ipotecare la nivel naţional. Această scădere din primele trei luni ale lui 2023 a dus la scăderea soldului creditelor ipotecare din România, o evoluţie mai rar întâlnită pe piaţa bancară.

Perspectivele dobânzilor pentru restul anului nu aduc prea multe veşti bune pentru cumpărătorii cu credit, notează consultanţii Colliers, astfel ca cel mai probabil orizont de timp în care ne putem aştepta la o relaxare mai consistentă ar fi în prima parte a anului următor. Veştile bune vin însă de pe piaţa forţei de muncă, unde numărul de salariaţi a continuat să crească, iar salariul mediu net la începutul acestui an este cu 15% mai mare faţă de acum un an.