“Criza a oferit grupărilor de crimă organizată oportunitatea să prospere, întrucât accesul la credite a devenit dificil. Oricine deţine lichiditati, ca de exemplu grupările mafiote, poate face investiţii care par imposibile pentru alţii. Grupările mafiote pot baga bani, acum, în afaceri perfect legale”, a spus Anna Maria Tarantola, director general adjunct al băncii centrale.

Divizia financiară a băncii centrale a detectat 15.000 de tranzacţii suspecte în prima jumătate din 2010, a spus Tarantola, responsabilă şi de supraveghere bancară.
Anul trecut, faimosul bar din Roma Café de Paris, cunoscut din filmul lui Frederico Felini “La Dolce Vita” a fost pus sub sechestru, sub acuzaţia că este deţinut de mafia calabreză ‘Ndrangheta. Mafia siciliană Cosa Nostra folosea lanţurile de supermarketuri deţinute pentru spălare de bani, potrivit jurisprudentei instanţei din Palermo.

Crima organizată, venituri de 135 milioane de euro în 2009

Economia Italiei, cea de-a patra ca mărime în Europa, a înregistrat o scădere de peste 5%, anul trecut iar banca centrală estimează o creştere de 1% în 2010. Creditarea a încetinit în 2008 şi în 2009. Guvernatorul băncii centrale Mario Draghi a anunţat, la 15 iulie, că “cererea de credite este în creştere, însă, se pare că pentru multe afaceri, în special pentru cele mici, cererea nu este pe deplin satisfăcută”.

Grupările de crimă organizată au înregistrat venituri în creştere cu 4%, la 135 miliarde euro anul trecut, potrivit organizaţiei SOS Impresa. Arestările de bande au subliniat rolul crescând al mafiei şi al spălărilor de bani în economie. O analiză a celei mai bogate grupări teroriste, ‘Ndrangheta, a scos la iveală 300 de suspecţi, săptămâna trecută, şi a arătat cum organizaţia a prins rădăcini în Milano, capitala financiară a ţării.
Autorităţile sunt pe urmele a 67 membri ‘Ndrangheta, lângă Milano şi în Clabria, pentru trafic de droguri, şantaj şi cămătărie şi a confiscat bunuri în valoare de 250 de milioane de euro, potrivit unui document al poliţiei italiene. ‘Ndrangheta este considerată ca fiind cea mai periculoasă oganizaţie mafiotă din Italia, surclasând Cosa Nostra. ‘Ndrangheta distribuie cocaină din America de Sud în toată Europa.

Companii telecom, implicate în spălare de bani.

Anchetatorii de la Roma au acuzat managerii companiilor Telecom Italia Sparkle şi FastWeb, active în sectorul serviciilor pentru internet, de fraude de 2 miliarde de euro şi de derularea unui program de spălare de bani între 2003 şi 2007. Reprezentanţii companiilor au declarat că nu au ştiut că au fost implicate şi neagă că ar fi comis orice infracţiune.

Fondul Monetar Internaţional (FMI) estimează că activităţile de spălare de bani reprezintă 2 – 5% din PIB-ul mondial. Spălarea de bani în Italia ajunge la 11% din PIB, potrivit fostului procuror national antimafia Pier Luigi Vigna.

Reprezentantul Băncii Italiei afirmă că, în sudul Italiei, unde crima organizată este cea mai răspândită, costul creditelor este mai mare şi împrumuturile reduse. “Există o corelaţie foarte puternică între creşterea economică şi crima organizată. Între 1983 şi 2007, zonele cu cea mai intensă activitate a mafiei înregistrau cea mai slabă creştere economică pe cap de locuitor”, a explicat Tarantola.

Retragerile în bancnote de 500 euro, în vizorul băncilor

Divizia financiară a băncii centrale a cerut băncilor să monitorizeze retragerile sau depozitele de bancnote 500 de euro, întrucât bancnotele de valoare facilitează spălarea de bani, fiind mai uşor de ascuns şi de transportat, a mai spus Tarantola. 6 milioane de euro încap, astfel, într-o sacoşă şi 10 milioane de euro, într-o cutie de valori de 45 de centimetri. Banca Canadei a retras din circulaţie bancnotele de 1.000 de dolari în anul 2000, pentru a reduce infracţionalitatea şi spălarea de bani.

Guvernul condus de Silvio Berlusconi a emis, anul trecut, o lege care oferă amnistie evazioniştilor fiscali care îşi repatriază banii deţinuţi în străinătate. Aceasta a dus la declararea a 100 de miliarde de euro şi la încasări din taxe în valoare de 5 miliarde de euro. Din cele 206.000 de tranzacţii supuse amnistiei, 340 sau 0,2% au fost catalogate drept “supecte”.

Grupul de Actiune Financiara Internationala (FATF), cu sediul la Paris, organizaţie înfiinţată în 1989 pentru a lupta împotriva spălării de bani, i-a trimis, în octombrie 2009, ministrului Italian de Finanţe o scrisoare prin care îşi exprimă îngrijorarea cu privire la amnistie. Grupul a schiţat un nou set de reguli pentru ţările care legiferează amnistii fiscale.