În textul programului Cabinetului Mihai-Răzvan Ungureanu nu se precizează dacă va fi elaborată o nouă lege a sănătăţii, anunţată de PDL printre priorităţile acestui an, dorită şi de preşedintele Traian Băsescu.

Se menţionează, însă, ca primă direcţie de acţiune a noului Guvern, continuarea reformelor legislative şi instituţionale în domeniul sănătăţii, dar şi implementarea, cu sprijinul autorităţilor administraţiei publice locale, a unui proiect pilot referitor la funcţionarea spitalelor ca fundaţii sau asociaţii.

Potrivit documentului, se intenţionează deblocarea, până în luna aprilie, a posturilor din sistemul de sănătate, pentru toate grupele profesionale în vederea acoperirii necesităţilor urgente de personal, continuarea de către Casa Naţională de Asigurări de Sănătate a informatizării sistemului de sănătate, prin implementarea cardului naţional de sănătate, a prescripţiei electronice şi a dosarului electronic al pacientului şi dezvoltarea sistemului naţional de urgenţă.

Alte obiective ale Cabinetului Ungureanu sunt finalizarea cu prioritate a obiectivelor de investiţii din domeniul oncologiei şi crearea cadrului legislativ care să favorizeze sistemul de management al calităţii în spitale pentru a susţine procesul de acreditare a acestora.

Noul Cabinet doreşte o analiză a sistemului de decontare a unor medicamente, dar şi revizuirea duratelor de spitalizare pentru diferite grupe diagnostice.

Programul de guvernare mai menţionează că se are în vedere crearea unei structuri specializate, independente, în coordonarea Ministerului Sănătăţii, care are ca atribuţie evaluarea noilor tehnologii şi produse medicale de către Şcoala Naţională de Sănătate Publică, Management şi Perfecţionare în Domeniul Sanitar (SNSPMPDSB).

Creşterea sumelor alocate pentru asistenţa medicală primară, prin stimularea calităţii, continuarea elaborării de ghiduri clinice şi revizuirea grupelor diagnostice, pe baza colectării şi sintetizării de date privind costurile reale ale procedurilor medicale din România şi continuarea extinderii reţelei centrelor de permanenţă, cu alocarea corespunzătoare de resurse financiare necesare acoperirii unor zone cât mai largi de populaţie, cu prioritate în mediul rural, sunt şi ele direcţii de acţiune ale noului Cabinet desemnat.

În programul de guvernare citat se face şi o scurtă prezentare a stadiului actual în sistemul sanitar. Astfel, se precizează că reforma sistemului de sănătate urmăreşte reorganizarea sistemului spitalicesc, creşterea sustenabilităţii financiare a sistemului sanitar şi a eficienţei sistemului de asigurări sociale de sănătate.

Documentul menţionează că, în acest sens, au fost introduse standardele de cost pentru servicii medicale şi normativele de personal, s-a intensificat informatizarea şi descentralizarea sistemului de sănătate, respectiv a crescut gradul de implicare a autorităţilor locale în managementul spitalelor şi că din totalul de 435 spitale, 370 au fost transferate în administrarea consiliilor locale şi judeţene.

Se aminteşte, de asemenea, şi de introducerea taxei clawback, dar şi de adoptarea Planului Naţional de paturi pentru anii 2011-2013.

Reforma din sistemul sanitar a fost un subiect intens dezbătut de către autorităţile centrale, la începutul acestui an. Discuţiile au început odată cu lansarea în dezbatere publică, prin postarea pe site-ul Ministerului Sănătăţii, a proiectului de lege a sănătăţii, realizat prin coordonarea unei comisii prezidenţiale.

Divergenţele iniţiale dintre şeful statului şi subsecretarul de stat în MS, Raed Arafat, au determinat, la jumătatea lunii ianuarie, o serie de proteste ale oamenilor, după ce acesta din urmă şi-a depus demisia din funcţie.

Ulterior, preşedintele Traian Băsescu a anunţat că solicită Guvernului să scoată din dezbaterea publică respectivul proiect de act normativ, iar Raed Arafat a fost repus în funcţie. Deşi a fost scos de pe site-ul MS, proiectul întocmit de comisia prezidenţială se află şi în acest moment pe site-ul oficial al Preşedinţiei.

Dacă premierul demisionar Emil Boc a precizat, în ultima perioadă, că este nevoie de o nouă lege a sănătăţii, în acest an, preşedintele UDMR, Hunor Kelemen, a menţionat că Uniunea nu doreşte să susţină în an electoral reforme în domenii de importanţă majoră pentru cetăţeni, ci mai degrabă realizarea câtorva schimbări punctuale într-un sector important, precum cel sanitar.