Situația României este una din ce în ce mai grea și perspectivele nu sunt deloc buna. Asta susține profesorul Mircea Coșea între-o analiză făcută la RFI. El susține că în iarnă situația va fi foarte grea pentru populație, iar țara ”nu își va mai putea acoperi necesitățile decât prin împrumuturi la dobânzi atât de mari încât nu sunt acceptabile. În condițiile astea acestea speranțe pe care le dai populației sărace sunt foarte rău venite, foarte rău primite.”

Mircea Coșea susține că o eventuală majorare a pensiilor nu ar fi decât o aplicare a legii în condițiile în care o indexare cu rata inflației trebuia făcută în fiecare an și nu s-a respectat această prevedere:

”În primul rând nu avem de-a face cu o creștere a pensiilor. Avem de-a face cu o indexare, care e legală, iar guvernele României de câțiva ani nu respectă această indexare. Ori indexarea trebuie să fie făcută. Asta nu înseamnă că este un efort venit dintr-o dorință generoasă a unui partid de a ajuta populația. Nu, este aplicarea legii. Ori, ea nici măcar nu e aplicată la nivelul la care ar trebui.

O creștere cu 10% nu acoperă inflația. Iar în momentul de față noi nu mai discutăm despre inflație atunci când vorbim despre creșteri de pensii sau de venituri, așa cum se întâmplă în alte țări, ci trebuie să discutăm despre puterea de cumpărare. Puterea de cumpărare scade într-un ritm mai rapid decât crește inflația. Inflația crește cu 15%, iar puterea de cumpărare a scăzut cu mai mult de 22%, dacă nu chiar cu 25%.

De aici avem o problemă care e discutabilă cu creșterea pensiilor. Apoi salariu minim este o povară în plus pentru cei care chiar țin la această economie, pe întreprinzători, pe economia reală. Dacă salariul minim crește, domnul ministru al muncii spune că impactul pe buget va fi pozitiv, dar nu asta ne interesează.

Pe noi ne interesează să sprijinim economia reală, nu să îi luăm banii și să îi ducem în buget pentru a acoperi niște nevoi sociale cu iz electoral. Iar lucrul care înspăimântă cel mai rău este faptul că situația economică a României este precară și asta arată că am ajuns la o datorie publică la 50% din PIB, că avem o rostogolire a datoriei de aproximativ 30 de miliarde pe an, că avem o datorie de compensare a prețurilor le energie de vreo 40 de miliarde pe an, că ne împrumutăm săptămânal cu dobânzi care depășesc limitele europene.

Toate astea arată că economia României e la un pas de incapacitate de plată. Adică, nu își va mai putea acoperi necesitățile decât prin împrumuturi la dobânzi atât de mari încât nu sunt acceptabile. În condițiile astea acestea speranțe pe care le dai populației sărace sunt foarte rău venite, foarte rău primite.

Populația nu știe ce să mai creadă. Pe de o parte se fac niște promisiuni. Pe de altă parte, promisiunile care ar trebui să fie deja respectate nu se respectă. Vedem modul defectuos în care se pune în practică acel pachet cu voucherele, care nici până în ziua de astăzi nu sunt clarificate. Ba din contră, e din ce în ce mai dificil ca voucherele să fie acoperite și să fie utilizate. Asistăm la niște declarații care creează în societatea românească o derută totală. Nu mai știm exact ce se va întâmpla și cum se va întâmpla.”

Întrebat ce rol are premierul Nicolae Ciucă în acest tablou, profesorul de economie susține că observațiile premierului sunt pertinente:

”Domnul premier a făcut niște declarații care sunt de bun-simț, dar, să îmi fie iertat că spun, sunt de manual de economie de liceu. Domnia sa spune că putem acoperi aceste creșteri în măsura în care avem posibilități. E normal. Dacă nu ai posibilități, cum să acoperi? Domnia sa zice că vor discuta, că vor analiza.

Purtătorul de cuvânt al liberalilor zice că nu s-a discutat niciodată așa ceva. Mediul de afaceri spune că nu a fost niciodată consultat asupra acestor propuneri. Eu mă mir că guvernul nu acționează acolo unde trebuie. În loc să facă astfel de promisiuni pe venituri, de ce nu acționează asupra prețurilor, asupra inflației? Ar avea posibilitatea să acționeze asupra prețurilor la mărfurile agro-alimentare, suplimentând printr-o colectare mai bună și printr-o stimulare a fermierilor români, stimulând oferta internă.

De ce nu aplică niște măsuri care au fost aplicate în alte țări, într-adevăr, pe o perioadă scurtă, nici nu trebuie mai mult, pentru scăderea facturilor. De exemplu, reducerea TVA-ului. Ni se vorbește despre posibilitatea unui impozit de solidaritate pe distribuitor, pe producător. Astea sunt lucruri care sunt greu de realizat, care nu pot fi nici măsurate, nici reglementate.

Ca să poți să faci așa ceva ai nevoie de un pachet de măsuri adiționale atât de mare și de complicat încât nici nu poți. Trebuie să ajungi la o discuție serioasă asupra limitării profitului. La ce nivel îl limitezi? Cum îl limitezi când ai import de energie? Cum îl limitezi când ai inflație, când imporți inflația prin alimente?

Toate lucrurile astea sunt atât de complicate încât ar cere la fiecare declarație care se face măcar câteva explicații. Ori nouă ni se spune că așa vom face, că de la anul va fi 3.000 de lei. Cum? În ce fel? Cu ce risc pentru economie? Tot ceea ce facem acum, în sensul în care încercăm să ridicăm niște venituri, înseamnă o îndatorare în viitor a populației tinere și nu numai tinere, ci chiar de vârstă medie. Va începe foarte curând și rostogolirea datoriei prezente.”

În aceste condiții situația este gravă și vor veni vremuri grele:

”Va veni o perioadă complicată pentru toată planeta, dar mai ales pentru Europa. Europa devine cea mai importantă victimă a războiului cu Ucraina. Nu a reușit să rezolve problema energiei. Nicio nu putea într-o perioadă atât de scurtă. Nu există niciun fel de semnal că lucrurile se vor tempera sau că vor fi mai bune în viitoarele luni.

Noi trebuie să ne așteptăm la o situație mai grea, care va însemna o incapacitate, devenită cronică în următoarele luni, a populației și a economiei românești de a-și plăti facturile la energie. Ele vor deveni atât de greu de suportat încât vor apărea falimente și șomaj. Trebuie să ne așteptăm la o reducere, care probabil că va fi voluntară, a consumului de gaz și de electricitate. Frig în casă, condiții de viață proaste. Iar importurile de gaz pe care România trebuie să le facă, pentru că nu ne acoperim întreaga cerere, vor fi ori sistate de Rusia, ori la un preț atât de mare încât ne va costa enorm. Vom ajunge într-o perioadă în care pentru din ce în ce mai mulți români parte din bugetul familiei afectată pentru întreținerea zilnică se va micșora. Vom cumpăra mai puțin, iar ceea ce vom cumpăra va fi de calitate din ce în ce mai proastă. Mă refer în principal la alimente.”, a concluzionat Mircea Coșea.