‘Vom încerca să rezolvăm problema Greciei până la sfârşitul lui iunie’, le-a declarat reporterilor oficialul european.

Evaluarea realizată de reprezentanţii UE, FMI şi BCE ‘va determina parţial poziţia noastră’ privind Grecia, a afirmat Juncker.

‘Problema implicării sectorului privat va fi examinată cu toată atenţia. Restructurarea totală a datoriei Greciei nu este o opţiune şi nu este luată în calcul’, a declarat preşedintele Eurogrupului.

Preşedintele Franţei, Nicolas Sarkozy, declarase vineri că povara crizei din Grecia ar trebui împărţită cu sectorul privat şi a exclus restructurarea datoriei.

Luni, oficiali europeni au anunţat că UE lucrează la un al doilea pachet de asistenţă financiară pentru Grecia, încercând să acorde banii luna următoare şi să evite riscul intrării ţării în incapacitate de plată.

Oficialii europeni au afirmat pentru Reuters că un nou pachet de asistenţă financiară, de 65 miliarde de euro, va implica un mix de credite de la UE şi FMI pentru care se vor solicita garanţii şi măsuri suplimentare de majorare a veniturilor, inclusiv supervizarea externă a programului de privatizare al Greciei.

‘Se vor solicita garanţii pentru noile credite şi asistenţa tehnică a UE – implicarea UE în procesul de privatizare’, a declarat o sursă care a dorit să-şi păstreze anonimatul.

Anul trecut, Grecia a obţinut un pachet de asistenţă financiară de 110 de miliarde de euro de la FMI şi UE, dar de atunci nu a reuşit să-şi reducă deficitul aşa cum a promis, crescând riscul intrării în incapacitate de plată pentru datoria de 327 miliarde de euro, echivalentă a 150% din PIB.

Pentru a asigura acordarea noii tranşe de 110 de miliarde de euro de la FMI şi UE, autorităţile de la Atena au decis recent să dea startul privatizărilor şi să pună la punct măsuri fiscale în valoare de şase miliarde de euro pentru a convinge creditorii şi piaţa că poate plăti datoriile fără restructurare.

Planul presupune cesiuni în Hellenic Postbank, OTE Telecom şi două dintre porturile cele mai mari ale Greciei.