Amintim, ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea, a declarat cu cîteva zile în umră că majorarea accizei la carburanţi a fost o măsură pentru evitarea deflaţiei, al cărei pericol este mai mare decât cel al unei uşoare creşteri a inflaţiei întrucât din deflaţie nu se iese, generând şomaj şi recesiune.

Preşedintele BCE afirmă însă cp deflaţia este bună: „Scăderea preţurilor de consum este binevenită în ţările cel mai grav afectate de criză şi ajută la revenirea economiei europene în contextul veniturilor mai mici ale populaţiei”, a declarat Draghi.

Japonia este deseori invocată ca exemplu pentru efectele negative ale deflaţiei. După 15 ani de scădere continuă a preţurilor şi stagnare a economiei, Japonia a avut nevoie de reformele agresive, controversate, ale premierului Shinzo Abe pentru a reveni pe creştere economică, iar inflaţia din ultimele 5 luni este considerată un succes.

Inflaţia din zona euro a urcat uşor în noiembrie, la 0,9%, aproape de cel mai redus nivel din ultimii patru ani. Populaţia din statele care au fost afectate cel mai sever de criză şi recesiune se bucură de scăderi ale preţurilor, cererea pentru produse şi servicii, de la electrocasnice la telecomunicaţii, fiind în urcare.

„Nu sunt decât beneficii. În sfârşit, preţurile reflectă veniturile mai mici şi stimulează cererea”, a declarat pentru Bloomberg Angel Laborda, fost director al institutului de prognoză al guvernului spaniol, în prezent economist-şef la Funcas, fundaţia băncilor de economii din Spania.

BCE va anunţa joi concluziile şedinţei de politică monetară din luna decembrie, piaţa aşteptând inclusiv comentarii privind deflaţia şi eventualele riscuri asociate. Draghi va prezenta o nouă prognoză de inflaţie, inclusiv prima estimare pentru anul 2015. Cei 60 de economişti intervievaţi într-un sondaj Bloomberg anticipează că BCE va menţine dobânzile la nivelurile actuale.

În luna octombrie, când inflaţia din zona euro a fost de 0,7%, uniunea monetară a avut pentru prima dată de la introducerea monedei unice o rată de creştere a preţurilor mai slabă faţă de Japonia, care se luptă de 15 ani cu deflaţia. Inflaţia din Japonia a urcat în octombrie la 1,1%, după ce banca centrală de la Tokyo a lansat un program de achiziţii de obligaţiuni de 7.000 miliarde yeni pe lună (68 miliarde de dolari).

Economiştii şi analiştii împărtăşesc opinia preşedintelui BCE şi consideră că situaţia din zona euro nu poate fi comparată cu cea din Japonia, iar deflaţia va aduce beneficii economiilor aflate în criză.

„Nu vorbim încă despre o deflaţie de tipul celei din Japonia. Ceea ce avem în zona euro este dezinflaţie, cu presiuni mult mai puternice în ţările de la periferie”, comentează şi Ludovic Subran, economist şef la Euler Hermes, companie de asigurare a creditului cu sediul la Paris.

În luna octombrie, Grecia, Cipru şi Irlanda au înregistrat scăderi ale preţurilor, iar Spania şi Portugalia au avut inflaţie zero. În ţările cu economii stabile, unde efectele crizei au fost mai puţin dure, preţurile au crescut. Astfel, Franţa şi Belgia au afişat inflaţie de 0,7%, Germania de 1,2%, iar Austria 1,5%.

În pofida scăderii preţurilor, retailul îşi revine mai greu. La nivelul zonei euro, comerţul cu amănuntul a coborât cu 2% faţă de nivelul din 2010, cu scăderi de 21% în Grecia, 14% în Spania şi 13% în Portugalia.

„Presiunile asupra preţurilor în ţări ca Grecia şi Spania reflectă o creştere economică slabă pentru o perioadă prelungită, sau recesiunea. Ar putea exista un risc de deflaţie. Există multă capacitate neutilizată în economia zonei euro, iar revenirea este greoaie şi neuniformă”, a afirmat pentru Bloomberg Sarah Hewin, director de cercetare la banca Standard Chartered din Londra.

În Grecia, venitul mediu discreţionar a scăzut cu 35% din 2009. Preţurile au început să scadă abia în luna martie a acestui an, pentru prima dată din 1968. Lanţul de retail Veropoulos afişează discounturi de până la 40% pentru a atrage clienţi.