Delegaţia FMI evaluează îndeplinirea de către România a condiţionalităţilor din acordul de tip preventiv, convenit cu autorităţile române.

Un punct important în cadrul programului dintre Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi România se referă la reformele structurale şi în special la situaţia întreprinderilor de stat, asupra cărora se vor concentra o mare parte din discuţiile misiunii FMI.

„În acest nou program trebuie ne concentrăm asupra reformelor structurale şi asupra situaţiei întreprinderilor cu capital de stat, domeniul asupra cărora se vor concentra şi o mare parte dintre discuţiile cu autorităţile române”, preciza Jeffrey Franks, la sosirea în România.

Şeful misiunii FMI pentru România a subliniat că FMI se aşteaptă ca „majoritatea ţintelor prevăzute în program să fie îndeplinite, iar datele existente până acum par a fi pozitive, dar trebuie ca experţii fondului să analizeze situaţia în următoarele 10 zile”. Ca de obicei, în cadrul misiunilor de evaluare, FMI „va revizui previziunile macroeconomice”.

Acordul Stand-By dintre România şi FMI a început la 31 martie 2011 şi este unul de tip preventiv, ridicându-se la 3,1 miliarde DST, respectiv 3,6 miliarde de euro, reprezentând aproximativ 300% din cota pe care România o are la FMI.

Noul acord cu FMI va dura 24 de luni, urmând să se deruleze concomitent cu un nou acord preventiv cu Uniunea Europeană, în valoare de 1,4 miliarde de euro, precum şi cu un împrumut de 0,4 miliarde de euro de la BM.

Fiind vorba despre un acord de tip preventiv, banii de la FMI pot fi traşi numai în cazul unei situaţii excepţionale, cum ar fi un atac asupra monedei naţionale declanşat de o criză în regiune, concretizat într-o pierdere masivă de rezerve şi de încredere, sau în cazul în care Trezoreria eşuează, în două – trei rânduri, să se finanţeze la costuri acceptabile. În aceste condiţii, toată suma, de 3,6 miliarde euro, pe care Fondul o va pune la dispoziţia României prin noul acord de tip preventiv, va fi destinată BNR.