‘După ce a fost parteneră şi, ulterior, membră a NATO, România a devenit una dintre cele mai dinamice economii europene, înainte de criza care ne-a lovit pe toţi’, a afirmat Rasmussen, subliniind totodată că ‘acestă criză nu va dura la nesfârşit’.
‘Politica ‘Open Door’ a NATO a favorizat îmbunătăţirea calităţii vieţii pentru milioane de persoane, dar misiunea pentru o Europă liberă, completă şi paşnică nu s-a încheiat. Mai sunt multe de făcut’, a explicat responsabilul nord-atlantic. ‘Este important ca toţi aliaţii să continue să investească în apărare, în contextul unei lumi în globalizare. Trebuie să împărţim mai bine această responsabilitate cu aliaţii noştri americani’, a continuat el.
‘Bosnia, Macedonia, Muntenegru şi Georgia ştiu ce au de făcut pentru a adera la NATO’, a precizat Fogh Rasmussen, vorbind despre un interes special al organizaţiei pe care o conduce pentru regiunea Balcanilor de Vest. ‘NATO este acolo pentru fiecare dintre cele patru, dar lor le revine sarcina grea de a se reforma. Însă când o vor face ele ştiu că îşi vor găsi un loc în NATO, după cum a făcut-o şi România’, a subliniat înaltul oficial.
‘Momentul în care, de regulă şi din păcate săptămânal, sunt nevoit să transmit condoleanţe unor ţări şi familii după moartea unor soldaţi în Afganistan’ este cel mai greu, a replicat el, întrebat de un student participant la eveniment care a fost cel mai dificil moment din cariera sa în calitate de secretar general al NATO. În context, fostul premier danez a amintit şi de un caz concret în care a fost pus în dificultate – operaţiunea NATO din Libia, ‘poate cel mai de succes exemplu de cooperare între NATO şi Naţiunile Unite’. ‘NATO este un instrument potent pentru implementarea deciziilor Consiliului de Securitate şi are capacitatea să o facă’, a întărit Fogh Rasmussen.
La o altă întrebare, legată de rolul şi misiunea NATO post-război rece, Rasmussen a evocat noul concept strategic al Alianţei adoptat în 2010 ce vizează trei direcţii: ‘apărare colectivă, management de criză şi securitate cooperativă’. Şi a enumerat noile ameninţări cu care se confruntă la ora actuală comunitatea internaţională: ‘terorism, piraterie, ameninţarea balistică, atacuri cibernetice’. ‘Este nevoie de un efort colectiv pentru a le contracara, iar lumea are nevoie în continuare de NATO’, a conchis secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice.
