„Dincolo de menţinerea standardului tehnic deja atins, avem de făcut câteva lucruri ce ţin de decizii politice. Desemnarea conducerii Parchetului General şi DNA în cel mai scurt timp. Îndepărtarea miniştrilor cu dosare penale în instanţă. Nu acuz pe nimeni, să fie foarte clar, dar pentru unele state e greu de înţeles de ce nu reuşim să punem în afara Executivului un cetăţean care are probleme cu justiţia şi să-l aducem înapoi imediat ce o instanţă se pronunţă în favoarea lui. Un Statut al parlamentarilor care să-i aşeze pe picior de egalitate în faţa legii cu orice alt cetăţean”, a declarat Băsescu.

Şeful statului a precizat că obiectivele fundamentale trebuie să fie realizarea unui stat modern şi de drept, accederea în zona euro şi aderarea la spaţiul Schengen.

Traian Băsescu a solicitat conducerii Parlamentului să se adreseze, marţi, 12 martie, plenului reunit al celor două Camere, pe probleme actuale de politică europeană.

Preşedintele Senatului, Crin Antonescu, a declarat că nu va fi prezent la mesajul pe care preşedintele Traian Băsescu îl va adresa Parlamentului, considerând că Băsescu e un preşedinte ilegitim, motiv pentru care nu i se pare de cuviinţă să-l întâmpine şi să-l asculte, ca parlamentar. De asemenea, parlamentarii PNL au decis şi ei să boicoteze discursul preşedintelui.

Premierul Victor Ponta a asistat la discursul preşedintelui.

Declaraţiile preşedintelui Traian Băsescu:

– România are trei mari axe de politică externă: apartenenţa la UE, esenţiala, apartenenţa la NATO şi parteneriatul strategic cu SUA, a treia mare axa de politică externă.

– Parteneriatul cu SUA e cel mai complex parteneriat pe care îl are România. Apartenenţa la NATO înseamnă securitate, iar apartenenţa noastră la UE e viaţa noastră de zi cu zi şi şansa de viitor.

– Care ne sunt principalele obiective pentru aprofundarea procesului de integrare?

– Primul e legat de a avea un stat modern, eficient, un stat de drept. Al doilea e legat de adoptarea monedei euro şi al treilea, cu o semnificaţie politică deosebită, e apartenenţa la Schengen

– România a făcut progrese semnificative în ultimii ani: legea micii reforme în justiţie, cele patru noi coduri, legea educaţiei, a dialogului social, a pensiilor, a salarizării.

– Ultimul criteriu – inflaţia, care ar trebui să fie 2,8%. Cred că nici din acest punct de vedere România nu e foarte departe

– Aş spune că un efort conjugat al Guvernului şi al BNR ar putea să facă ultimele două criterii neîndeplinite uşor de atins

– Flexibilizarea statului s-a manifestat prin reducerea cu peste 200.000 de angajaţi în sectorul public
Pentru modernizarea statului avem nevoie de câţiva paşi legislativi: legea sănătaţii, care să permită asigurările private de sănătate, reorganizarea administrativă, o noua lege electorală, revizuirea Constituţiei

– Baza credibilităţii ţării nu e legată de ce face diplomaţia, ci de ce facem noi aici, acasă. Nicio diplomaţie nu poate inventa lucruri care nu s-au făcut

– România s-a bucurat de cea mai mare credibilitate în UE când a adoptat legile pe care vi le-am prezentat

– Restabilirea rapidă a echilibrelor macro şi reluarea creşterii economice ne-au adus respect şi credibilitate

– Pentru acest lucru eu le mulţumesc românilor, care au suportat măsurile grele de austeritate

– Trebuie spus că în baza tratatului de aderare România funcţionează cu derogare de la adoptarea euro, care nu e facultativă, ci o obligaţie asumată

– În acest moment, ţinta oficială e 2015. În opinia mea, termenul a devenit nerealist şi va trebui reajustat după o analiză temeinică

– Din punct de vedere al îndeplinirii principalelor criterii de la Maastricht. România e stabilizată macro, are posibilitatea să-şi finanţeze deficitul de pe piaţă, iar dobânzile devin tot mai mici.

– Deficitul bugetului de stat trebuie să fie sub 3%. Acest obiectiv a fost deja atins, în 2012 am avut 2,8% şi perspectiva e sub 3% în acest an. Fluctuaţia cursului de schimb trebuie să fie între plus minus 15%, obiectivul e îndeplinit.

– România s-a angajat consecvent în toate acordurile care erau destinate iniţial doar Zonei Euro. România e parte a Pactului Euro+, a noii uniuni bancare şi a ratificat tratatul fiscal.

– Chiar dacă am îndeplini toate criteriile de la Maastricht, chiar dacă suntem parte a acordurilor, succesul din zona euro nu poate fi garantată

– Am văzut ţări care au intrat cu criteriile îndeplinite şi după un an au intrat în recesiune şi, ulterior, în criza,
principalul motiv fiind lipsa de performanţă a economiilor.

– Apreciez că înainte de a intra în euro avem obligaţia să aducem companiile de stat la un nivel de competitivitate acceptabil

– Îndeplinirea cu bună credinţă şi seriozitate a obligaţiilor din acordul cu FMI-UE e esenţială

– Introducerea managementului privat, privatizarea companiilor cu pierderi sunt esenţiale înainte de aderarea la euro

– În aceste condiţii, apelul meu către Guvern e depolitizarea managementului, privatizarea companiilor, creşterea competitivităţii înainte de a intra în euro. Asta nu înseamnă ca putem intarzia prea mult.

– Există o tendinţă de conturare a unei Europe cu două viteze, accentuată de criza economică

– E esenţial să adoptăm euro în următorii trei  – patru ani

– Sunt destule voci în politica europeană care vorbesc despre crearea a două Europe: una a zonei euro şi alta non-euro

– Apelul meu e ca alături de modernizarea statului să facem un obiectiv din atingerea criteriilor de la Maastricht pentru a evita orice perspectivă de a contribui la crearea Europei cu doua viteze.

– România şi-a asumat prin tratat îndeplinirea condiţiilor de aderare. România îndeplineşte toate criteriile tehnice. Cu siguranţă, prin intrare se obţin avantaje în simplificarea condiţiilor de circulaţie

– Cel mai important lucru este însă politic: intrarea în Schengen înseamnă că România e credibilă, în care celelalte state au încredere că va fi un strajer corect al frontierelor UE

– Semnificaţia politică e deosebită pentru noi: mutarea frontierei reale a UE pe Prut

– Unele state leagă accesul de lupta anticorupţie şi existenţa unui stat de drept

– Spre deosebire de alte perioade, acum avem un mare avantaj, pentru prima oara: aceste ţări s-au pronunţat clar pe acest subiect

– Al doilea avantaj – avem o dată precisă – decembrie 2013 cel târziu, când consiliul JAI se va pronunţa în privinţa Bulgariei şi României.

– Dincolo de menţinerea standardului tehnic deja atins, avem de făcut câteva lucruri ce ţin de decizii politice.

– desemnarea conducerii Parchetului General şi DNA în cel mai scurt timp

– îndepărtarea miniştrilor cu dosare penale în instanţă. Nu acuz pe nimeni, să fie foarte clar, dar pentru unele state e greu de înţeles de ce nu reuşim să punem în afara Executivului un cetăţean care are probleme cu justiţia şi să-l aducem înapoi imediat ce o instanţă se pronunţă în favoarea lui

– un Statut al parlamentarilor care să-i aşeze pe picior de egalitate în faţa legii cu orice alt cetăţean

– implementarea Codului penal şi de Procedură Penală

– un angajament al Parlamentului – de a avea un cod de conduita al parlamentarilor

– Am convingerea că aceste elemente vor fi de natură a asigura eliminarea reticenţelor şi vor netezi şansele de intrare în Schengen înainte de sfârşitul anului

– Vă asigur de dorinţa mea fără rezerve de a avea un parteneriat care să ne ducă la succes

–  Avem nevoie şi putem să mutăm frontiera UE pe Prut. E o datorie a noastră faţă de români

– Aceste trei elemente – stat modern şi de drept, acces în zona euro, acces în zona Schengen – sunt elemente în care nu putem avea contradicţii, chiar dacă avem păreri diferite unii despre ceilalţi

– Nu cred că aici încape doctrina politică, ci doar interes naţional

– România are un singur drum, spre Vest

– România nu poate deveni ambiguă prin performanţele de la ea de acasa în ceea ce priveşte direcţia de urmat

– Orice întarziere în accelerarea proceselor de integrare nu îmi face rău mie, premierului sau dvs, ci românilor

– Spaţiul de prosperitate nu e într-o Românie în afara euro şi Schengen, ci aici, şi prin aplicarea acestor trei principale direcţii, românii vor ajunge la prosperitate cu certitudine

– Alături de Guvernul din 2009 – 2010, îmi asum fără rezerve măsurile adoptate, eu sprijinindu-i politic pentru asta, şi exprimând regretul că acele măsuri i-au afectat atât de greu pe români; fără acele măsuri, românii nu ar fi trecut rapid peste criza economică grea în care se află

–  Măsurile au permis ca în 2011 România să aibă o creştere economică de 2,2%

– În mod conştient, şi eu, şi guvernul ne-am asumat costul politic, ştiam că orice măsura la jumătate, nu ne ducea decât la o întârziere a redresării ţării

– Vă rămâne dvs, celor care azi aveţi încrederea poporului, să faceţi aceşti ultimi paşi pentru ca pe cele trei direcţii România să reuşească să se integreze

– Vreau să vă spun un lucru care nu e de bun augur şi plec de la o realitate

– Am mai avut partide mici care prin declaraţiile liderilor păreau a fi antioccidentale, NATO, UE

– Când astfel de declaraţii vin de la nivelul liderilor unor partide mari, ele slăbesc energia şi voinţa poporului de a se vedea integrat în UE. Apelul meu la dvs, liderii acestei ţări, este la responsabilitate în declaraţii, pentru că nu aveţi în spate un partid  de 3%. Aveţi 60-70% din votul populaţiei.

– Un discurs antioccidental nu face decât să ne întoarcă înapoi. România are nevoie ca poporul ei să creadă în drumul spre vest, pentru că, sincer, nici nu avem alt drum.

– Rugămintea mea este responsabilitate. Nu aş vrea ca România să fie etichetată foarte curând ca o ţară eurosceptică. Responsabilitatea declaraţiilor e esenţiala şi pentru cei care v-au votat, dar şi pentru partenerii europeni.

– În cele trei probleme enunţate, în mine puteţi avea oricând un partener de nădejde.