Potrivit acestuia, creşterea economică a României se confruntă cu un paradox. Deşi este vorba de cea mai mare creştere în regiune, aceasta se bazează pe doar 3% din companiile importante, dintre care jumătate sunt neperformante.

În 2016, datoriile totale ale 314 companii de impact din România intrate în insolvenţă au însumat 2,4 miliarde de euro, ceea ce echivalează cu aproximativ 1,5% din PIB, arată datele celei de-a treia ediţii a studiului CITR Group, privind evoluţia societăţilor de impact în perioada (2013-2015).

În acea perioadă, pe piaţă existau mai puţine companii relevante decât în 2013, care însă generau mai mult, erau mai profitabile şi foloseau mai puţini angajaţi, astfel încât, piramida economiei fiind mai înaltă, vârful este mai ascuţit, iar la bază pot apărea mişcări seismice capabile să afecteze întregul sistem.

Potrivit concluziilor raportului, 48% din companiile relevante din România întâmpină probleme financiare, fiind în diferite faze de dificultate. Deşi ar părea că tranzacţiile cu portofolii de credite neperformante (NPL) rezolvă dificultăţile de la nivelul companiilor, ele nu rezolvă problemele economiei, ci doar cosmetizează bilanţurile băncilor, mutând creanţa dintr-o parte în alta. La nivelul companiei îndatorate şi fără lichiditate, dificultatea rămâne neschimbată, o soluţie fiind sprijinul acordat antreprenorilor care s-au confruntat cu dificultăţi sau insolvenţă.

În noiembrie 2016, Comisia Europeană a anunţat demararea unui amplu program de susţinere a companiilor aflate în dificultate printr-o Directivă UE privind elaborarea unor proceduri pre-insolvenţă, menită să prevină falimentul companiilor.

După adoptarea acesteia, ţările membre vor avea obligaţia de a transpune la nivel naţional aceste măsuri.