Anul trecut, au fost destul perioade în care prețul energiei electrice din România a fost cel mai mare din Europa, conform informațiilor în timp real transmise de platforma EU Energy. De exemplu, vineri, 28 octombrie, energia tranzacționată pentru ziua următoare costa în România 139 de euro, mai mare decât în Grecia (138 euro/MW), în Ungaria (136 euro/MW), în Polonia (135 euro/MW). În statele din vest, cu excepția Italiei, unde a fost 136 euro/MW), prețul unui MW nu a sărit decât puțin de 110 euro. La fel ca noi au fost bulgarii, iar sârbii au avut 147 euro/MW.

Pe cine a avantajat aceste prețuri? Pe producătorii de energie autohtoni, pentru că au ținut tarifele înalte. Astfel veniturile a fost superioare, în ciuda faptului că uneori vânzările au fost sub cele din anii trecuți, iar profiturile au atins recorduri. Și rezultatele pe 2022 reflectă această stare de fapt.

În plină criză globală, energia românească a atins profituri record!

Profitul uriașe pentru companiile de stat

Se spune că e criză energetică. Însă bilanțurile companiilor energetice de stat arată bunăstare. Hidroelectrica a încheiat 2022 cu un profit record, de 4 miliarde lei, în urcare cu 32,7%, potrivit raportului anual al Fondului Proprietatea, care deține 20% din producătorul de energie. Veniturile companiei au fost de 9,1 miliade lei, în creștere cu 40,3%. Profitul de 4 miliarde de lei a fost obținut în condițiile unei producții de energie electrică mai reduse: 13 TWh, față de 16 TWh anul precedent, vânzări din producția proprie.

Un profit record pentru economia românească l-a obținut OMV Petrom, companie producător de gaze și de energie, prin centrala de la Petrobrazi. Câștigul net din 2022 a fost de 10,3 miliarde lei, cu 260% mai mare comparativ cu cel din anul anterior, conform rezultatelor financiare neauditate transmise Bursei de Valori Bucureşti. Vânzările companiei au atins și ele valoarea record de 61 de miliarde de lei, fiind de 2,3 ori mai mari decât cele din 2021.

„Anul 2022 a fost unul fără precedent pentru industria energetică, cu dificultăţi în ceea priveşte aprovizionarea cu produse energetice, preţuri internaţionale record şi volatilitate fiscală. Rezultatele noastre reflectă acest mediu de piaţă şi performanţa operaţională: diversificarea surselor de energie, continuitatea aprovizionării, producţie record de electricitate. Veniturile OMV Petrom sunt o bază solidă pentru contribuţia la economia României şi la sectorul energetic românesc. Profitul net a fost de 10 miliarde de lei, în timp ce contribuţia la bugetul de stat, prin taxe şi dividende, a atins un nivel record de 20 miliarde de lei. Creşterea taxelor a fost determinată, în principal, de impozitele şi contribuţiile specifice industriei, totalizând peste 7 miliarde de lei.

Transportatorul naţional de gaze naturale Transgaz a obţinut în 2022 un profit net de 369 milioane lei, de aproape două ori mai mare faţă de nivelul de 187 milioane lei obţinut în 2021, la venituri de 1,57 miliarde lei, în creştere cu 15%, potrivit raportului financiar publicat la Bursa de Valori București.

Veniturile din activitatea de echilibrare au înregistrat o creştere de 563 milioane de  lei pe fondul unui preţ de tranzacţionare mai mare cu 319,64 lei/MWh, cu o influenţă pozitivă de 604 milioane de lei şi a unei cantităţi mai mici cu 194.163 MWh, cu influenţă negativă de 41 milioane de lei.

Compania Naţională de transport al energiei electrice Transelectrica a raportat anul trecut un profit net de 529 milioane lei, în creştere cu 1.175 de ori comparativ cu 450.000 de lei în 2021, arată raportul transmis de companie Bursei de Valori Bucureşti (BVB). ”Veniturile totale operaţionale realizate în intervalul ianuarie-decembrie 2022 au înregistrat o creştere semnificativă în procent de 67% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului anterior (6,286 miliarde lei în 2022 faţă de 3,756 miliarde lei în 2021). Cheltuielile totale operaţionale (inclusiv amortizare) au înregistrat o creştere în procent de 51% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent (5,662 miliarde lei în 2022 faţă de 3,745 miliarde lei în 2021)”, se arată în raportul companiei.

Cantitatea tarifată de energie electrică a fost de 52,18 TWh, în scădere cu 7% faţă de 56,35 TWh în 2021.Pe zona principală a activităţilor de bază s-a înregistrat o apreciere cu 77% a veniturilor (care a depăşit creşterea de 29% a cheltuielilor operaţionale inclusiv amortizarea) comparativ cu anul precedent. Creşterea a fost determinată în principal de veniturile din transport, înregistrarea de venituri mai mari din alocarea capacităţiii din interconexiune, concomitent cu aplicarea noilor reglementări cu privire la acoperirea costurilor nete cu CPT, pe fondul creşterii preţului unitar al energiei electrice cât şi a deficitului de energie electrică existent în toată Uniunea Europeană.

Producătorul de gaze de stat Romgaz a raportat pentru 2022 un profit brut de 3,14 miliarde de lei, în creștere cu 45% față de nivelul in 2021, potrivit datelor pezentate de companie. Profitul net a fost de 2,54 miliarde de lei.

Romgaz și-a crescut profitul brut în 2022, cu doar 45%, la 3,14 miliarde de lei, raportând un profit net de 2,54 miliarde de lei, plus 33%,  pe fondul unor afaceri și venituri mai mult decât duble. Astfel, cifra de afaceri a fost de 13,4 miliard de lei (128% peste cifra din 2021), iar veniturile de 13,7 miliarde (122% peste rezultatul din 2021)

Nuclearelectrica, operatorul centralei nucleare de la Cernavodă și unul dintre marii producători de energie ai țării, controlat de stat, a raportat un profit net de trei ori mai mare după primele nouă luni ale anului, în condițiile unei ușoare scăderi a producției de energie.

Nuclearelectrica (SNN) a avut un profit net de 1,94 miliarde de lei la nouă luni, în condițiile în care, în perioada echivalentă a anului precedent acesta a fost de 640 de milioane de lei. Producția de energgie electrică a fost cu 2,1% mai mică, de 7,4 TWh, dar veniturile din vânzarea energiei au crescut de două ori și jumătate, de la 2,1 la 4,9 miliarde de lei, conform datelor companiei.

Cine controlează resursele și producția de energie

Întrebarea care se pune este de ce avem astfel de prețuri ridicate în condițiile în care România încă dispune de capacități de generare (hidro, nuclear, termo, energie alternativă)? Pentru a răspunde trebuie să ne uităm la cine deține producția și resursele, ca să vedem cine are interesul unor prețuri ridicate, comparativ cu celelalte state, care nu dispun de o capacitate de producție însemnată.

Să luăm pe rând: Producția de termo care utilizează carbunii este deținută în totalitate de statul român, prin CEO Oltenia și CEO Hunedoara. Inclusiv minele de cărbuni. Producția de hidro, cu mici excepții, se află în mâna Hidroelectrica, companie de stat. Producția de energie nucleară este monopolul Nuclearelectrica, prin cele două reactoare atomoelectrice de la Cernavodă. Producția de energie din gaze naturale se împarte între stat și privat. Romgazul, prin centrala de la Iernut, arde gazul scos din solul românesc. Zona privată este reprezentată de OMV Petrom, prin unitatea de la Brazi. Însă 20% din OMV Petrom este deținută de Ministerul Energiei. Practic, statul este beneficiar al profitului companiei energetice. Privatul controlează energia eoliană și fotovoltaică, dar ponderea acesteia este consistentă doar în zielele cu vânt puternic sau în periada însorită, în cazul solarelor. Energia astfel produsă nu compensează ci se adaugă la producția din sursele convenționale.

Prin urmare, observăm că stăpânul producție și al resurselor este statul român. Și acel preț ridicat, în comparație cu alte state, este în beneficiul exclusiv al statului român. Avocatul Gabriel Biriș, specializat în fiscalitate, susține că statul român beneficiază de taxare și de dividende dar și de inflație, care e tot o taxare. În cadrul conferinței Forumul Economic Român, Biriș a spus că statul este principalul câştigător al creşterilor mari de preţuri la energie electrică şi gaze, în condiţiile în care 95% din creştere se duce la bugetul.

Practic, politicienii de la putere, deși prin declarații susțin că fac tot posibilul să reducă prețurile, au tot interesul să țină curentul și gazele scumpe. Controlând finanțele statului, ei sunt interesați să aibe resurse cât mai mari pentru a le plasa populist către masa electorală. Se merge mereu pe ideea că românul va găsi tot timpul o soluție pentru a răzbi prin criza energetică, iar când alegerile se apropie vor începe să curgă pomenile electorale: pensii, salarii, bani în plus pentru bugetari etc.

Piața energetică disfuncțională

Rugat de Money.ro să spună dacă e normal ca aceste prețuri să fie ridicate la noi în țară în raport cu cele din alte state, Gabriel Biriș a spus: ”Cred că piața este disfuncțională. Mulți furnizori s-au retras din piață din cauza plafonării prețurilor la energie și gaze, iar companiile care au preluat clienții acestora, așa numiții furnizori de ultimă instanță, au fost nevoite să apeleze la bursă, la Piața pentru Ziua Următoare, pentru că nu aveau cantitățile necesare pentru furnizare. Și pe PZU sunt prețuri mai ridicate. Și da, statul este beneficiar prin taxe, prin dividende, dar și prin inflație, care este o taxă”, a spus Biriș.

Statul – marele câștigător

Analistul Dumitru Chisăliță a făcut de asemenea un calcul privind beneficiile statului de pe urma prețului la curent. Acesta a extras datele de pe site ul ANRE privind prețurile medii ponderate și cantitățile furnizate de gaze, a extras datele privind producția și importul de gaze, a încercat un calcul al valorii redevențelor, dar și a profiturilor, impozitelor pe profit, a accizelor și TVA-ul încasat la buget și a încercat să estimeze câți din banii plătiți de un consumator casnic pentru un 1 kWh rămân în medie la furnizor și câți ajung la stat:

–    gaze naturale –  la furnizor rămân net circa 4%, iar în bugetul de stat ajung circa 73%,

–    energie electrică – la furnizor rămân net circa 2%, iar în bugetul de stat ajung circa 65%.

Chiar dacă calculele sunt aproximative și se bazează pe medii, se desprinde clar că bugetul de stat este principalul câștigător, iar petardele de fum – fie război, fie sancțiuni, fie piață liberă – au ca și scop să ascundă acest aspect și să ne îndrepte către un alt vinovat.

Dacă statul ar fi renunțat la jumătate din câștiguri, prețul gazelor și al energiei electrice din România ar fi fost similar cu cel din anul 2020, conchide analistul.

43 de miliarde de lei – câștigul statului

Statul român urma să încaseze în 2022 peste 43 de miliarde de lei din taxele și dividendele plătite de companiile din sectorul energetic. Calculul a fost făcut de Asociația Furnizorilor de Energie din România. Președintele AFEER, Laurențiu Urluescu, acuză statul că face compensare pe banii altora pentru că furnizorii nu primit nici un ban pentru schema care a început în aprilie: „Data trecută, cu OUG 118, prima decontare s-a făcut după 7 luni, acum, la OUG 27 deja au trecut 4 luni și încă nu s-a făcut nicio decontare. Toate aceste întârzieri de decontare trebuie suportate financiar de către furnizori.”

Mai exact, statul a plafonat prețurile la energie și gaze naturale. Furnizorii au cumpărat curent și gaze de la producători la prețuri de piață și au vândut apoi clienților la prețuri plafonate. Compensarea ar trebui să vină de la stat, prin deciziile ANRE. Din cauză că mulă vreme, compensarea a întârziat, companii s-au retras de pe piață, iar clienții acestora au fost preluați de furnizorii de ultimă instanță. Însă nici aceștia nu o duc foarte bine, pentru că sunt nevoiți să bage mâna adânc în buzunare pentru a satisface toată masa de clienți.