“BNR a atras atenţia că ritmul de creditare extraordinar de mare, de 80-90%, nu este unul normal. A venit criza şi a făcut această corecţie masivă, în sensul că volumul creditelor a început să scadă”, a spus Croitoru.

Declaraţiile oficialului vin în contextul în care volumul creditelor a urcat în august cu 0,4% comparativ cu iulie, la 198,68 miliarde de lei (47,05 miliarde de euro), după cinci luni de scăderi. Totuşi, ritmul anual de creştere a scăzut la 8,2%, în termeni nominali, de la 10,8% în iulie.

Oficialul BNR crede că, după ce băncile s-au luptat să atragă clienţi, acestea trebuie “să crească competiţia în ceea ce priveşte inovaţia de produse financiare”, să estimeze mai adecvat riscurile la care se expun şi să taie din costurile împrumuturilor. “Ce au făcut băncile româneşti în ultimele 11 luni în legătură cu aceste provocări: au început o competiţie acerbă pentru creşterea ratelor dobânzii, care au avansat până în februarie-martie anul acesta, după care au început să se mai reducă. Toate au crescut dobânzile foarte rapid, iar aceasta a fost o mişcare foarte riscantă pentru poziţiile lor”, a subliniat Croitoru.

“Creşterea ratelor dobânzilor a fost prelungită mai mult decât trebuia. Cei din sectorul non-financiar acuză sectorul bancar pentru faptul că nu dă credite, dar nu aceasta este realitatea. Dacă stai de vorbă cu bancherii, înţelegi că sectorul privat are perspective sumbre. Totuşi, se văd semne pozitive în ceea ce priveşte terminarea crizei economice”, a spus oficialul BNR. Potrivit acestuia, criza a “venit foarte rapid în România, pe patru canale – comerţ, finanţare, încredere şi rate de schimb”, şi tot aceste canale vor acţiona simetric şi la revigorare. Croitoru consideră că băncile dispun de lichidităţi, doresc să le plaseze, dar, din păcate, perspectivele economice din sectorul nebancar nu sunt favorabile.

“După terminarea crizei este foarte important ca băncile să fie pregătite din punctul de vedere al colateralului, pentru că BNR a devenit creditor net şi trebuie să ceară colateral de bună calitate. Aceasta înseamnă că, de exemplu, trebuie să ai suficiente titluri de stat în portofoliu, ca să poţi să-ţi faci tranzacţiile cu banca centrală atunci când ai nevoie”, a explicat Croitoru.

Consilierul guvernatorului BNR se aşteaptă ca în următoarele două-trei luni luptele politice să se intensifice, dar nu crede că acestea vor afecta macroeconomia. Totuşi, există riscuri ca acestea să pună în pericol stabilitatea economiei, în cazul în care vor avea efecte pe partea fiscală, a explicat oficialul BNR.

Pe scurt

• băncile se reorganizează şi îşi diversifică produsele, deoarece sunt mult mai atente la riscuri
• volumul creditelor a urcat în august cu 0,4% comparativ cu iulie, la 198,68 miliarde de lei (47,05 mld. euro)
• în ultimele 11 luni, instituţiile bancare au început o competiţie acerbă pentru creşterea ratelor de dobândă la depozite
• băncile dispun de lichidităţi, doresc să le plaseze, dar, din păcate, perspectivele economice din sectorul nebancar nu sunt favorabile