„Vom avea reprezentarea locală a UE la Phenian, prin Ambasada noastră în Coreea de Nord, până la sfârşitul acestui an. Putem transmite pe canal românesc şi poziţia Uniunii Europene ca atare, şi mesaje din partea anumitor state membre şi putem, în acelaşi timp, să ne coordonăm mult mai strict cu partenerii sud-coreeni în legătură cu ce se întâmplă la Phenian”, a declarat într-un interviu telefonic pentru NewsIn ministrul Teodor Baconschi, aflat în vizită în Coreea de Sud.
Şeful diplomaţiei a adăugat că ţara noastră este interesată de stabilitatea politică din Peninsula Coreea, dar mai ales de denuclearizarea zonei.
Întrebat despre constribuţia pe care o poate avea România la detensionarea situaţiei din regiune, ministrul Tedor Baconschi a declarat că „putem pleda pentru o rezoluţie a Consiliului de Securitate ONU care să condamne atacul cu torpilă lansat împotriva unei corvete sud-coreene în martie a.c., care a provocat escaladarea tensiunii intercoreene. Suntem interesaţi de reluarea şi succesul convorbirilor hexagonale şi, chiar dacă nu facem parte dintre cele şase ţări participante, sunt importante pentru noi stabilitatea politică în peninsula coreeană şi mai ales denuclearizarea Peninsulei”, a subliniat ministrul de externe.
Phenianul refuză în prezent să revină la masa negocierilor multipartite pe tema programului său nuclear.
Presa sud-coreeană menţionează, pe de altă parte, că România s-a aflat printre cele 58 de state care au susţinut Seulul în incidentul privind scufundarea, la 26 martie, a navei sud-coreene Cheonan, în urma căreia 46 de marinari şi-au pierdut viaţa. La 20 mai, ancheta internaţională a stabilit că nord-coreenii au lansat o torpilă spre navă de pe un submarin, însă Phenianul a negat orice implicare şi a lansat ameninţări de război la adresa Seulului. Ulterior, Coreea de Sud a sesizat Consiliul de Securitate, considerând incidentul o încălcare a Cartei Naţiunilor Unite şi o provocare militară.
Dacă relaţiile diplomatice cu Seulul au fost stabilite abia în 1990, România şi R.P.D. Coreeană au relaţii diplomatice la nivel de ambasadă din 26 octombrie 1948. Ambasada nord-coreeană la Bucureşti s-a deschis oficial la 4 martie 1951, iar cea română la Phenian, la 18 aprilie 1951.
Până la Revoluţia din decembrie 1989, relaţiile politice au evoluat în condiţiile specifice regimului comunist din cele două ţări, efectuându-se vizite reciproce la toate nivelurile. După 1989, relaţiile politice cu R.P.D. Coreeană au cunoscut un recul. Contactele, sporadice, la nivel guvernamental au consemnat:
– vizita la Bucureşti a unei delegaţii nord-coreene condusă de adjunctul ministrului poştelor şi comunicaţiilor, cu prilejul participării la Congresul Uniunii Poştale Universale (septembrie 2004);
– consultări la nivel de ministere al afacerilor externe: la Bucureşti (octombrie 1992, ianuarie 1993, noiembrie 1995, octombrie 1996, septembrie 2002, noiembrie 1997, septembrie 2005, mai 2006) şi la Phenian (iunie 1991, noiembrie 1994).
În perioada 1950 – 1989, aproximativ 2.000 de copii şi tineri nord-coreeni au efectuat studii medii şi superioare în România.
În februarie 2006, Ambasada României la Phenian a donat Institutului de Limbi Străine din Phenian, unde funcţionează o clasă cu predare în limba română, un set de materiale didactice şi un computer.
Începând din 2007, s-a reluat acordarea de burse MAE în România pentru tinerii nord-coreeni. În prezent, la Universitatea din Piteşti studiază cinci cetăţeni nord-coreeni, în domeniile: petrol, gaze şi geologie, potrivit site-ului MAE.
