Avem nevoie de o rebranduire a Orientului Îndepărtat rus, aşa încât investitorii să îl perceapă ca pe un nou Klondike“. Sunt spusele lui Alexander Bajenov, şeful Fondului de Dezvoltare a Orientului Îndepărtat, noua subsidiară a Vneshekonombank (VEB), banca publică pentru dezvoltare a Rusiei. Misiunea lui Bajenov este să sprijine parteneriatele public‑private (PPP) într‑o regiune unde locuiesc doar 7,6% dintre cetăţenii ruşi, dar care reprezintă o cotă de 45% din teritoriu şi una cu mult mai mare din speranţele Federaţiei Ruse.
SPLENDOARE ŞI EVAZIUNE. Kremlinul a înfiinţat în primăvară un Minister dedicat dezvoltării acestei regiuni estice a Siberiei istorice, în contextul pregătirilor pentru summit‑ul Cooperării Economice Asia‑Pacific (APEC) din luna septembrie, când voia să taie respiraţia celor 21 de şefi de stat şi de guvern invitaţi. De la planificare până la practică diferenţa a fost de 3/1: doar o treime dintre obiectivele propuse au fost realizate, iar reacţia a fost amestecată. Mai mulţi jurnalişti şi experţi au criticat sumele imense cheltuite pentru obiective megalomane, mult exagerate faţă de nevoile reale – un aeroport cu o capacitate anuală de două ori mai mare decât întreaga populaţie a regiunii Vladivostok, sau cel mai lung pod susţinut de cabluri din lume, în valoare de un miliard de dolari, care uneşte continentul cu o insuliţă practic nelocuită. Proiectarea şi planificarea par să nu fie singura problemă în regiune. Camera de Audit a Kremlinului, care a verificat în ultimele luni cheltuielile făcute între 2008–2012 pentru summit‑ul APEC, a emis recent un raport în care reclamă că aproape jumătate de miliard de dolari (472,5 milioane, pentru exactitate) au fost utilizaţi de o manieră „nepotrivită“. De asemenea, dintre cele 67 proiecte ale APEC, doar 23 au devenit operaţionale şi nici una dintre agenţiile guvernamentale care a comandat şi urmărit obiectivele nu a avut dinainte estimări de costuri sau evaluări pozitive ale proiectelor din partea unor experţi. Sunt evidenţiate problemele cu o uzină de procesare a deşeurilor, încă nefuncţională, sau două hoteluri de cinci stele, cu emblema Hyatt International, şi clădirea operei, date în folosinţă în preziua evenimentului, fără pregătirile necesare.
Ca urmare a acestor investigaţii, un adjunct al guvernatorului regiunii (care este un apropiat al lui Putin) a primit mandat de arestare, iar şeful pentru Orientul Îndepărtat din Ministerul Dezvoltării Regionale este cercetat oficial pentru furtul a 29 de milioane de dolari din bugetul pentru pregătirea summit‑ului. Suma poate părea mare, dar trebuie menţionat că fostul premier Vladimir Putin – în prezent, din nou şef al statului, la al treilea mandat – a alocat pentru întâlnirea de două zile din septembrie suma de 21 de miliarde de dolari. Suma este mai mare decât bugetul tuturor reuniunilor din 1989 încoace, de la înfiinţarea summit‑ului, după cum menţionează „The Moscow Times“. Tragedia fondurilor este completată de moartea fostului şef al dezvoltării urbane locale, la două săptămâni după ce a fost concediat pentru întârzierile înregistrate. Se pare că din cauza unui infarct.
MIGRAŢIE ŞI FINANŢARE. Bajenov este considerat în Rusia un specialist în domeniul PPP, şi deocamdată se aşteaptă să primească până la 470 de milioane de dolari printr‑o recapitalizare a VEB. Potrivit estimărilor bancherului rus, Orientul Îndepărtat are nevoie de investiţii de 94 de miliarde de dolari în următorii 10–15 ani. Aceste sume ar trebui cheltuite, în proporţie de 70%, pentru proiecte de infrastructură – drumuri, căi ferate, porturi şi aeroporturi. Rolul fondului este să reducă riscurile asumate de investitori prin aport de capital sau credite în condiţii speciale. De asemenea, să sprijine autorităţile municipale să formuleze propuneri de investiţii şi să pregătească funcţionarii locali pentru a atrage investitori. O organizaţie care trebuie să iniţieze o „reacţie în lanţ“ pentru stimularea investiţiilor şi dezvoltării, conform lui Bajenov.
Ministerul pentru Dezvoltarea Orientului Îndepărtat a pregătit deja o listă cu 92 de proiecte speciale, care valorează aproximativ 156 de miliarde de dolari, şi a apelat la VEB pentru finanţarea lor.
De altfel, cu ocazia înfiinţării acestui minister, dinspre Kremlin au început să emane diferite idei care arată un interes special pentru zonă. Printre altele, ministrul Situaţiilor de Urgenţă din acel moment, Serghei Şoigu – actualul ministru al Apărării –, a propus chiar mutarea capitalei Rusiei în Siberia. În prezent, guvernul moscovit pregăteşte o lege care să acorde reduceri de taxe pentru profit şi proprietăţi (deşi terenurile sunt ieftine în zonă) pentru companiile care lansează proiecte în Orientul Îndepărtat, potrivit cotidianului economic „Vedomosti“.
Ministrul Energiei, Alexander Novak, a anunţat luna trecută că vizează şi el scutiri de taxe pe 25 de ani pentru noile proiecte din domeniul petrol şi gaze. Iar pentru a încuraja migraţia ruşilor în regiune, guvernul ia în calcul reduceri de impozite şi subvenţii pentru ipoteci imobiliare şi credite auto.
Potrivit senatorului Pavel Maslovsky, fost CEO în domeniul minier, Rusia nu va reinventa roata cu aceste condiţii favorabile, ci va urma experienţa Canadei, Australiei şi Statelor Unite.
Dar cine va beneficia de resursele extrase după ce aceste proiecte ambiţioase vor fi puse în practică? În ciuda cererii uriaşe care există în China, vecina din sudul regiunii, cea mai mare parte a infrastructurii proiectate în prezent ar urma să deservească axa Est‑Vest, ce uneşte Orientul Îndepărtat de Rusia europeană. Şi bancherul Bajenov pare să fie de acord cu această orientare. „Doar pentru că există o cerere importantă din China pentru resurse naturale nu înseamnă că trebuie să transformăm Orientul Îndepărtat într‑o mare mină“, consideră el.
Dacă lăsăm deoparte problema gestionării corecte a proiectelor, rămâne întrebarea dacă guvernul rus va putea să aloce bugetele anunţate, având în vedere criza economică globală şi cererile tot mai intense de ajutoare sociale de acasă.
