În expozeul ținut la Antena 3, Liviu Dragnea a continuat retorica anti-multinaționale, a vorbit despre dublu standard, a spus că șefii de la Consiliul Concurenței sunt reprezentanții acelorași multinaționale, și despre bunăstare. Multe neadevăruri, care trebuie neapărat taxate.

Discurs antimultinaționale

Una dintre temele sale preferate pentru că are o țintă foarte bine precisă la o masă importantă a electoratului este cea de demonizare a străinilor: multinaționalele, mărfurile de proastă calitate care ajung în țară etc. Construcția acestui discurs vine la pachet cu deplângerea situației catastrofale în care se află românii din cauza rapacității străinilor. ”S-au învățat că această țară stă mereu cu capul plecat. Mi-a trimis azi cineva un text al unui român care trăiește în Olanda, foarte dură, care spunea cum vede el această atitudine. Nu vine nimeni să ne dea, toată lumea vrea să profite de această țară. Toate companiile lor trebuie să se dezvolte aici în detrimentul companiilor noastre. Înțeleg că vrei să te dezvolți, dar nu pune presiune ca autoritățile de aici să se înmoaie. Noi nu vrem să favorizăm firmele românești, vrem să aibă același tratament. Îi deranjează această coaliție, românească, pentru care cuvântul patriotism nu este un moft. Le-am spus colegilor din 2016, de când lucram la programul de guvernare, inclusiv celor care au fugit din partid, care atunci erau forțoși și patrioți, până când s-a întors cheița, că vor fi niște costuri foarte mari. Programul nostru de guvernare va deranja niște interese uriașe, de zeci de miliarde de euro făcuți în această țară în ultimii 30 de ani”, a spus Dragnea.

Din 50, doar 6 sunt români

Ce înseamnă o țară fără multinaționale? Una fără utilități (gaze, electricitate, apă), fără investiții, fără salarii peste medie. Companiile care activează pe piața internă, cu capital străin, contribuie consistent la bugetul țării, adică la dezvoltarea economiei românești. În topul celor mai mari 50 de contributori găsim doar șase firme, două de stat (Hidroelctrica și CFR) și patru private (RCS&RDS, Comcereal, Dedeman și Altex). În rest, avem Dacia, OMV Petrom, Kauflant, Orange, Vodafone, JTI, Continental, Coca-Cola, Holzindustrie Schweighofer, Ford, Auchan, Samsung, Autoliv, REWE, Mol etc. Unde ar fi fost economia fără acestea, pentru că în afară de impozite plătite statului și de salarii, respectivele companii asigură existența altora, precum furnizorii de mărfuri și de servicii de tot felul.

Constructorii români trăiesc și fac autostrăzi

Dragnea mai susține că nu mai există firme românești din domeniul infrastructurii. ”Chiar așa, toți, unul după altul, ori în pușcărie, ori în faliment?” Aceasta este o întrebare care se dorește să imprime un adevăr. Firme românești care construiesc drumuri și autostrăzi există în continuare, precum Spedition UMB și Tehnostrade, deținute de Dorinel Umbrărescu. Aceste vor pune pe hartă primii kilometri de autostradă din Moldova, adică centura Bacăului, și o parte din drumul  expres de la Craiova la Pitești, numit și ”autostrada Ford”. Dacă Dragnea s-a referit la Nelu Iordache sau Theodor Barna, atunci direcția atacurilor sale a fost justiția, pentru că aceștia au fost scoși pe linie moartă din alte considerente.

Dublul standard dispare dar este scos la înaintare

O temă foarte intens scoasă la înaintare de Dragnea este cea a dublului standard în sensul că în țară vin toate porcăriile Occidentului care otrăvesc copiii României. ”De ce la noi să fie produse de calitate proastă, cu chimicale, care afectează sănătatea noastră, a copiilor, și în vest, în țările lor…. Consiliul Concurenței din cine e format? di reprezentanții unor multinaționale, străinii. Am spus că e ultimul avertisment pe care îl dau pentru protecția sanitar-veterinară, vama, protecția consumatorilor. Ori e frică, ori e lene, ori nepricepere, dar nu se mai poate continua așa. Faptul că copilul român mănâncă produse care pot conține chimicale periculoase pentru el, care nu au niciun gust … Este vorba de standardele duble”, a spus Dragnea. Acest discurs are rolul să însămânțeze ura în rândul multora, fără însă să aibe o bază reală. Nu scoate însă niciun cuvînd de fapul că Parlamentul European și Consiliul European au ajuns la un acord provizoriu privind consolidarea normelor în materie de protecție a consumatorilor și aplicarea mai eficientă a acestora. Principalele îmbunătățiri vor fi sporirea gradului de transparență de care beneficiază consumatorii atunci când fac cumpărături online, sancțiuni eficace și norme clare care să abordeze problema dublului standard de calitate a produselor în UE. Comisia Europeană a propus noile norme în luna aprilie a anului trecut, în cadrul pachetului intitulat „Noile avantaje pentru consumatori”.  Vor fi introduse sancțiuni eficace pentru încălcările legislației UE privind protecția consumatorilor: autoritățile naționale de protecție a consumatorilor vor avea competența de a impune sancțiuni eficace, proporționale și disuasive într-un mod coordonat. Pentru încălcările pe scară largă care îi afectează pe consumatorii din mai multe state membre ale UE și care fac obiectul unei aplicări coordonate la nivelul UE, amenda maximă care poate fi impusă în fiecare stat membru va fi de cel puțin 4 % din cifra de afaceri anuală a comerciantului. De asemenea, va fi combătut dublul standard de calitate a produselor de consum: în noile norme se precizează că faptul de a comercializa un produs ca fiind identic cu același produs vândut în alte state membre, în condițiile în care, în realitate, respectivul produs are în mod semnificativ o compoziție sau caracteristici diferite nejustificate, constituie o practică înșelătoare.Și asta în timpul președinției României! Dar este mult mai ușor să îți construiești o platformă plină de ură și neadevăruri pentru a smulge voturi și lacrimi de ocară.

Cele mai mari amenzi

Dragnea mai afirmă că șefii Consiliului Concurenței sunt reprezentanții multinaționalelor! Întrebarea e: care multinaționale? Membrii autorității sunt numiți de președintele României la propunerea Guvernului. Durata mandatului membrilor Plenului Consiliului Concurenţei este de 5 ani, acesta putând fi reînnoit o singură dată. Unii dintre ei vin din domeniul politicii, inclusiv de la PSD, precum Dan Ionescu, sau UDMR, adică Gyerko László. Consiliul Concurenței este instituția care acordă cele mai mari amenzi din istoria României și cei sancționați sunt în principal companii multinaționale. Cea mai mare amendă dată vreodată în România este de 891,7 milioane de lei și a fost dată unui număr de șase companii petroliere pentru încheierea unei înţelegeri anticoncurenţiale privind eliminarea de pe piață a unui sortiment de benzina Eco Premium (anul 2011). OMV Petrom (la data încălcării legii opera benzinăriile Petrom şi Petrom V) a primit 366,5 milioane lei, OMV Petrom Marketing srl (la data încălcării legii opera benzinăriile OMV) – 137,2 milioane lei, Lukoil  Romania SRL- 136,8 miloane lei, Rompetrol Downstream SRL – 159,5 milioane lei, Mol Romania Petroleum Products SRL – 80,2 milioane lei, ENI Romania SRL (care opera benzinăriile AGIP) – 11,1 milioane lei. Pe locul doi se află amenda de 246,7 milioane de lei dată pentru nouă companii de asigurare şi UNSAR pentru încălcarea reglementărilor naţionale şi europene din domeniul concurenţei prin coordonarea comportamentelor pe piaţă în vederea majorării tarifelor la asigurările obligatorii de răspundere civilă (RCA). Cele mai mari sancțiuni au fost pentru Allianz – Ţiriac Asigurări SA – 43,4 milioane lei, Asigurarea Românească – Asirom Vienna Insurance Group SA – 36,9 milioane lei, Societatea Asigurare-Reasigurare Astra Asigurări SA – 22 milioane lei, Carpatica Asig SA – 26,8 milioane lei, Euroins România Asigurare-Reasigurare SA – 6,3 milioane lei, Generali România Asigurare Reasigurare SA – 21,4 milioane lei, Groupama Asigurări SA – 35,3 milioane lei, Omniasig Vienna Insurance Group SA – 40,5 milioane lei, Uniqa Asigurări SA –  13,5 milioane lei. Ultima treaptă a podiumului este ocupată de o companie de stat, Hidroelectrica. Aceasta, împreună cu 10 parteneri contractuali,  în principal comercianţi de energie, a primit o amendă de 165,6 milioane de lei, pentru încheierea unor înţelegeri anticoncurenţiale pe piaţa producerii şi comercializării de energie electrică.

Unde e bunăstarea?

Una dintre principalele idei cu care PSD vine în fața electoratului este cea a creșterii de salarii și pensii. În emisiunea de ieri seara, Dragnea a spus că românii au tot mai mulți bani și a dat ca exemplu mătușile lui Codrin Ștefănescu care acum ies mereu la restaurant și spun că nu mai le e frică pentru ziua de mâine și nu mai sunt nevoite ca să aleagă între ”medicamente și pastile”. Nu spune însă nimic care sunt însă resorturile bunăstării într-o țară. Un venit în plus nu înseamnă că respectivul o va duce mai bine. Inflația de exemplu îi mănâncă din bani, iar în România deja a ajuns la 4%, cea mai mare din Europa. În plus, o contribuție majoră la crearea bunăstării o reprezintă  investițiile. Din 1990 și până azi, în România s-au investit aproape 70 de miliarde de euro, cifră care dacă o raportăm pe cap de locuitor ne va duce sub performanțele statelor din regiune, inclusiv Bulgaria sau Albania. În România, practic s-au investit aproape 20 de euro pe cap de locuitor pe oră, în țara de la sud deDunăre în jur de 25 de euro. Albanezii sunt mult peste noi, cu aproape 60 de euro. Ungurii au 70 de euro pe cap de locuitor, sârbii în jur de 30 de euro. Sub noi se situează doar ucraineni, macedonenii și moldovenii.

Sărăcie vs. bogăție

Avem investiții puține și consum ridicat. Asta însemnă că nevoile de consum sunt satisfăcute din importuri pentru că producția internă nu face față. Rezultă importuri tot mai ridicate, bani care ies din țară, inflație, costuri sporite. Despre toate acestea Dragnea nu scoate un cuvânt. În plus, există multe diferențe între regiunile țării. Se știe că Moldova e mai săracă decât Ardealul sau Bucureștiul. În Vaslui, nu vin investiții străine. Nici în Teleormanul lui Dragnea. Aici, peste 80% din totalul cifrei de afaceri este asigurat de firmele autohtone. Unde se vede bunăstarea? La polul opus, județele zise bogate au ponderi sub 50% a componentei românești, iar cifra totală este net superioară celor amintite mai înainte. În Timiș, cifra de afaceri totală este de 54,3 miliarde de lei, din care 38% firme românești. La Cluj, avem ponderi egale, la o cifră de afaceri de 47,5 miliarde de lei. În București, cifra totală de afaceri este de 430 miliarde de lei iar firmele românești reprezintă doar 32% din total.