Biserica Ortodoxă Română este propretară de clădiri, trerenuri, fabrici, păduri, companii de turism, trusturi de presă, își produce singură lumânările, bijuteriile, hainele și celelalte obiecte bisericești. De asemenea, percepe taxe pentru diverse evenimente religioase, precum cununia, botezul și înmormântarea. Asta o face una dintre cele mai puternice înstituții din România.

Este adevărat că multe dintre instituțiile aflate în subordinea BOR fac diverse acte caritabile pentru oamenii vulnerabili, nevoiași. Au centre în care îi îngrijesc, le donează bunuri sau mâncare și au proiecte filantropice. În urmă cu 10 ani, o investigație făcută de TVR a arătat că BOR avea o avere estimată la 420 de milioane de euro și deținea 35.000 de hectare de pădure și 40.000 de hectare de teren arabil.

La cât se ridică averea BOR acum este greu de estimat iar instituția nu oferă informații. Cert este că la finele lui 2015, țara noastră avea avea 27.384 de lăcășuri de cult, dintre care aproape 60%, adică 16.400, aparțineau BOR, potrivit Secretariatului de Stat pentru Culte. La sfârșitul anului 2017, România avea 576 de spitale, dintre care 367 de stat, și 7.047 de unități școlare, atât publice cât și private, potrivit INS.

La începutul acestui an, când Guvernul a dezbătut bugetul pentru 2021, un val de indignare a venit din partea BOR când premierul Florin Ciîțu a anunțat că o să taie din bugetele instituțiilor de stat și că se vor alocă 28 de milioane de lei pentru sprijinul cultelor. Numai că tăierea drastică nu a fost atât de drastică. În 2020 a fost aprobat un buget de 10 milioane de lei pentru „susținerea cultelor”, dar apoi s-au mai dat bani prin rectificări bugetare până la suma de 248,968 de milioane de lei. Practic, bugetul propus în 2021 este aproape de trei ori mai mare decât cel propus anul trecut, iar suma poate să crească considerabil prin rectificările bugetare.

În subordinea BOR se află și Radio Trinitas, Trinitas TV, Ziarul Lumina și agenția de știri Basilica. În plus, BOR deține și agenția de călătorii Basilica Travel.

În 2013, jurnaliștii de la Adevărul au făcut publice mai multe afaceri manevrate de Arhiepiscopiile din subordinea BOR, care mai de care mai bănoase, cum ar fi în construcțîi sau în imobiliare.

Arhiepiscopia Sibiului

La vremea respectivă, Mitropolia Sibiului avea o editura, iar Arhiepiscopia o tipografie, producea și vindea lumânări și colportaj religios și avea venituri și din chirii.

Diaconul Ștefan Toma a spus atunci că majoritatea spațiilor sunt sociale și că „în fiecare contract de închiriere pentru spațiile locative este menținută suma cu care proprietarul contribuie la subvenționarea chiriei (peste 50 la sută din valoarea de piață a chiriei)”.

Arhiepiscopia Ortodoxă de Albă Iulia

Arhiepiscopia Albă Iulia deținea, pe lângă biserici, case parohiale și terenuri în Albă și Mureș, o fabrică de lumânări, o tipografie, un post de radio și o organizație socială care derula proiecte în valoare de milioane de euro, finanțate predominant din fonduri europene, potrivit sursei citate.

În 2010, Arhiepiscopia era acționar cu 3,63 la sută la societatea Prodcomplex SĂ Târgu Mureș, cu obiect de activitate în domeniul fabricării plăcilor, tuburilor și profilelor din material plastic. Ulterior, firma a fost delistata de pe bursă.

Fabrică de lumânări aproviziona atât Albă, cât și Mureș. Organizația socială, „Filantropia Ortodoxă”, administra cea mai mare rețea de case de tip familial din cuprinsul Patriarhiei Române, respectiv 18 astfel de centre în care stăteau circa 230 de copii. Asociația deținea, în total, 64 de centre sociale pentru copii, vârstnici, oameni ai străzii sau persoane cu handicap, valoarea proiectelor derulate fiind de peste cinci milioane de euro la momentul respectiv.

Mitropolia Moldovei și Bucovinei

Mitropolia Moldovei și Bucovinei este una dintre cele mai bogate. Avea un hotel în stațiunea Durau, dar și șase vile folosite în același scop, independente de mănăstire. Ultima supraviețuitoare a familiei Sturdza a lăsat moștenire Mitropoliei un castel, la Miclauseni.

În 2013, deținea circa 10.000 de hectare de pădure, dintre care 9.615 hectare au fost retrocedate de Ocolul Silvic Târgu Neamț, Mitropolia obțînând și clădirile construite pe terenul respectiv.

Astfel, a primit sediul Ocolului Silvic Târgu Neamț, sediul de brigada silvică de la Mănăstirea Neamț, cantonul silvic de locuit de la pepinieră silvică Dumbravă, cantonul silvic de locuit de la Carbuna, cantonul cu etaj de la Mănăstirea Neamț, sediul de brigada silvică de la Secu și cabană forestieră Secu. Preoțîi au mai obținut și cabană de vânătoare a lui Ceaușescu de la Nemtisor, împreună cu alte trei cabane și chioșcul de vânătoare.

Arhiepiscopia Tomisului

Dacă despre Arhiepiscopia Tomisului s-a scris în trecut că avea datorii și că avea conturile blocate, nu se poate spune același lucru și despre cel care o conduce, IPS Teodosie. Unul dintre cele mai luxoase complexuri bisericești din România este cel care a pornit de la o moștenire primită de Teodosie, un hectar de pământ la Dorna Arini.

Ulterior, oamenii bisericii au cumpărat alte loturi de la localnici. În prezent, complexul este ridicat pe o suprafață de peste 20 de hectare și este finanțat majoritar din fonduri alocate de Secretariatul de Stat pentru Culte. Inițial, s-a construit o biserica. Acum sunt ridicate un hotel de 3 stele, spațîi de producție, sala de conferințe, restaurant și baza de tratament balnear.

Mănăstirea din Arini i-a cedat lui Teodosie, în 2010, un hotel, două case și 19 hectare de teren.

Mitropolia Clujului

Mitropolia Clujului are, printre altele, postul de radio Renașterea, editura cu același nume, revista Tabor, dar și Centrul de pelerinaje Renașterea.

De exemplu, Centrul de pelerinaje Renașterea are, la momentul actual, o cifra de afaceri de 20.728.490 de lei, profit net de 1.495.423 de lei și trei angajați.

Pe de altă parte, este adevărat că multe dintre instituțiile aflate în subordinea BOR fac diverse acte caritabile pentru oamenii vulnerabili, nevoiași. Au centre în care îi îngrijesc, le donează bunuri sau mâncare și au proiecte filantropice. De exemplu, doar Arhiepiscopia Tomisului a avut acțiuni sociale de peste un milion de euro, potrivit unui comunicat publicat pe site-ul lor.