Chiar nu era nevoie de noile reguli pentru a putea spune despre Turcia că are reglementări restrictive cu privire la internet, raportat la ce există în plan internațional. Ani de zile, accesul la YouTube a fost interzis din cauza unui singur videoclip în care se exprima o opinie neconformă cu linia oficială despre părintele națiunii, Mustafa Kemal Atatürk.
Autoritățile au dorit chiar să interzică postarea în online a unor întrebări critice adresate actualei puteri de către membrii patidului de opoziție CHP.
Noua legislație simplifică intervenția statului. O plângere, venită fie de la o persoană fizică, fie de la o instituție care s-ar putea simți jigniți de conținutul unui text, de o imagine sau un material video, duce la închiderea portalului, în interval de patru ore, fără nici un fel de audieri a părții acuzate, fără preaviz, fără sentință judecătorească. Abia după aceea se declanșează o anchetă.
Noile reglementări instituie și obligativitatea adresată firmelor care oferă servicii de comunicații online de a stoca, pe o perioadă de până la doi ani, datele referitoare la traficul clienților. Se are în vedere și constituirea unei asociații centrale a tuturor providerilor de internet, care, între altele, se va îngriji ca utilizatorilor deranjanți blocați să le fie eliminate posibilitățile de a reveni online folosind masca unor proxy-uri.
Guvernul Erdogan argumentează noile evoluții prin necesitatea protecției drepturilor civile: cetățenii ar trebui să dispună de instrumentarul necesar pentru a se apăra de ofensele ce îi sunt aduse în spațiul virtual. Adversarii puterii sunt, însă, convinși că legea este un instrument de decuplare a opiniilor critice, mai ales acum, când Guvernul de la Ankara este măcinat de o răsunătoare afacere de corupție deloc benefică în perspectiva alegerilor locale din martie.
Haydar Akar, de la gruparea secularistă CHP, a apreciat, în Parlament, că puterea cu care a fost învestită autoritatea de supraveghere a internetului depășește cea a unui șef de stat și aruncă Turcia alături de Iran, China și Malaezia în grupul țărilor cu cea mai restrictivă legislație în materie de internet. Deputatul kurd Hasip Kaplan a vorbit în numele celor 40 de milioane de utilizatori de internet din Turcia, care se simt, din acest moment, spionați non-stop.
Mustafa Akgül, președintele Asociației pentru Tehnologie Internet (INETD), deplânge, într-o discuție purtată cu reporterii Deutsche Welle, absența oricărei transparențe în noua legislație: „Nu știm ce, când și din care motiv este interzis”. Emre Uslu, editorialist la ziarul independent „Taraf“, se întreabă dacă în documentul aprobat de parlamentari a fost sau nu cenzurat cuvântul „cenzură”.
Ultimele speranțe zac în președintele Abdullah Gül; acesta are 15 zile pentru a ratifica sau respinge legea. În cei șapte ani de când este președinte, Gül, vechi tovarăș de politică al premierului Erdogan, a uzat foarte rar de dreptul de veto.
Acum are argumente ce țin de constituționalitatea noilor norme referitoare la internet. Dacă nu, mai rămâne Curtea pentru Drepturile Omului de la Strasbourg – dar această formă de atac nu înseamnă decât cel mult o amendă pentru Ankara. Ar mai fi presiunea europeană și, în ultimă instanță, crede Gürkan Özturan, membru al Partidului Piraților, nemulțumirea utilizatorilor de internet.
