Trecerea de la economia liniară spre o economie circulară are atât rațiuni economice, cât și de protecție a mediului. Economia circulară propune un ciclu aproape închis, în care produsele și materialele sunt valorificate la maxim. Un exemplu în acest sens este utilizarea deșeurilor ca materie primă secundară pentru alte produse. Astfel,se obține #1 Reducerea presiunii asupra mediului și #2 Creșterea competitivității printr-o eficiență îmbunătățită de utilizare a resurselor.
Prin însăși definiția sa, economia circulară presupune o transformare industrială majoră, dar și o oportunitate pentru Europa și implicit pentru România. În timp ce tranzițiile industriale anterioare s-au concentrat pe productivitatea muncii, implicând de cele mai multe ori diminuarea utilizării forței de muncă, conceptul economiei circulare se bazează pe o utilizare mai mare a forței de muncă și mai mică a resurselor pentru a contribui la creșterea eficienței activității economice. În analiza impactului asupra pieței forței de muncă, este important să menționăm numărul de locuri create sau pierdute, efectul net, tipuri de locuri de muncă, cerințe de calificare.
Studii în domeniu, ale Comisiei Europene privind impactul economiei circulare asupra pieței muncii, susțin impactul pozitiv net asupra ocupării forței de muncă. Se vor crea locuri de muncă pentru toate nivelurile de calificare, în proiectare și modele de afaceri inovatoare, cercetare, reciclare, reutilizare, refabricație și dezvoltare de produse. Se estimează că până în 2030, creșterea netă a locurilor de muncă datorată implementării modelelor de economie circulară ar putea fi de aproximativ 700,000 la nivelul UE. Într-o economie circulară se formează noi locuri de muncă în sectoarele de reciclare și reparare, recondiționare, precum și oportunități de integrare, coeziune socială, cu impact pe termen lung.
La nivel european, inclusiv în România, sunt discrepanțe importante între regiuni în ceea ce privește gradul de ocupare al forței de muncă. În present se observă o concentrare a locurilor de muncă în zonele industriale și în centrele de afaceri mari. Modele de afaceri circulare pot sprijini o mai bună răspândire a oportunităților de muncă în teritoriu. În ceea ce privește cerințele de calificare, studiile la nivel European arată că sunt, în mare parte, în conformitate cu tendințele generale privind cerințele de calificare, de exemplu competențe digitale, abilități transferabile, flexibilitate.
Modelul economiei circulare oferă o reală șansă de a reinventa economia, făcând-o mai durabilă și competitivă și de a integra în “procesul de producție” atât resurse folosite anterior, cât și forță de muncă nouă, neocupată.
Orice afacere, investiție sau proiect își pune amprenta asupra mediului în care se desfășoară. Astfel, încălzirea globală și multiplele probleme de mediu au determinat companii și investitori din întreaga lume să acționeze cu o mai mare responsabilitate socială. În ultimele decenii modelele de afaceri au evoluat încet de la modelul liniar, în care deșeurile rezultate din procesul de producție poluează, la un model în care o mica parte din deșeuri se reciclează – economia liniară.
Articolul face parte din campania de informare lansată de Daniela Șerban în parteneriat cu Asociația Economiei Circulare (AEC), cu susținerea Money.ro. În weekendul 16 -17 noiembrie vom organiza Circular Yard Sale, la NOD makerspace, o expoziție cu vânzare de mobilier reciclar și hamace, haine reutilizate, denim reciclat, ambalaje din hârtie reciclată, decorațiuni interioare din lemn recuperat, farfurii din tărâțe, artă din deșeuri și produse recuperate.
Alte 2 motive pentru Economia Circulară sunt:
#4 Crearea de locuri de muncă
#5 Stimularea creșterii economice
Mizează pe #circular pentru a deveni #extraordinar!
