Din cei 1,982 milioane pensionari, peste trei sferturi (78,4%) aveau vârsta de 60-69 ani, 55,3% erau femei, iar 57,2% domiciliau în mediul urban.
Potrivit INS, majoritatea covârşitoare a pensionarilor ocupaţi lucrau în sectorul agricol (97,0%) şi aveau statut profesional de lucrător pe cont propriu sau lucrător familial neremunerat (98,5%). De asemenea, 90,5% au declarat că lucrează în continuare pentru a asigura venituri suficiente gospodăriei din care fac parte.
Potrivit anchetei INS, aproape două cincimi (38,1%) dintre pensionarii care îşi încetaseră activitatea au preferat să înceteze lucrul odată cu îndeplinirea condiţiilor pentru obţinerea pensiei. Pentru 29,9% dintre pensionarii retraşi de pe piaţa muncii, factorul determinant pentru încetarea activităţii profesionale a fost existenţa problemelor de sănătate. Dintre persoanele care nu beneficiau de pensie, 85,4% cotizaseră la un sistem de pensii, public sau privat, ceea ce i-ar putea îndreptăţi să primească o pensie în viitor, după ce vor îndeplini condiţiile de vârstă şi de cotizare.
În trimestrul II din acest an, 3,835 milioane persoane în vârstă de 50-69 ani care lucrau sau lucraseră până după împlinirea vârstei de 50 de ani au făcut obiectul anchetei INS „Tranziţia de la muncă la pensionare”.
Au fost consideraţi ‘pensionari’ toţi beneficiarii de pensie de limită de vârstă, pensie anticipată, pensie anticipată parţial, pensie de invaliditate, pensie de urmaş indiferent de sistemul care furniza pensia.
Potrivit datelor INS, din totalul pensionarilor incluşi în sfera de cuprindere a anchetei, 1,681 milioane persoane (84,8%) beneficiau de pensie de vârstă (vechime). În această categorie se includ, pe lângă beneficiari de pensii pentru limită de vârstă, anticipată sau anticipată parţial – obţinute în cadrul Pilonului I de pensii şi un număr redus de beneficiari de pensii private facultative acordate în cadrul Pilonului III de pensii.
De asemenea, 21,5% din totalul beneficiarilor de pensii de vârstă beneficiau în prezent sau beneficiaseră în trecut de o formă de pensionare timpurie. În această categorie se includ atât actualii beneficiari de pensie anticipată sau anticipată parţial precum şi persoanele care în prezent beneficiază de pensie pentru limită de vârstă, dar au beneficiat anterior de pensie anticipată/ anticipată parţial sau de invaliditate. Vârsta medie la data pensionării, calculată pentru persoanele care au făcut obiectul cercetării, a fost de 56,9 ani, mai mare în cazul bărbaţilor (58 ani) decât al femeilor (56 ani), precum şi al persoanelor din mediul rural (57,6 ani faţă de 56,3 ani în cazul celor din mediul urban).
Potrivit INS, 301.000 persoane, reprezentând 15,2% din totalul pensionarilor, beneficiau de alte categorii de pensii decât cele de vârstă şi anume pensie de invaliditate sau pensie de urmaş. Peste două treimi dintre aceştia (67,9%) cotizaseră totuşi la un fond de pensii din sistemul public sau din sistemul pensiilor private facultative, astfel încât să poată beneficia în viitor, după îndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege sau contract, de o pensie de vârstă.
Dintre cei 1,982 milioane pensionari în vârstă de 50-69 ani, doar 414.000 persoane (20,9%) erau în continuare persoane ocupate. Restul de 1,568 milioane persoane îşi încetaseră activitatea economică, fiind la data anchetei persoane inactive (78,9%) sau, într-o foarte mică proporţie (0,2%), persoane în şomaj.
Între pensionarii care îşi continuă activitatea profesională, ponderile majoritare erau deţinute de persoanele rezidente în mediul rural (93,8%) şi de femei (52,7%).
Majoritatea covârşitoare a pensionarilor ocupaţi lucrau în sectorul agricol (97,0%) şi aveau statut profesional de lucrător pe cont propriu sau lucrător familial neremunerat (98,5%). Doar 1,5% au lucrat ca salariaţi. Din totalul pensionarilor ocupaţi, 90,5% (375.000 persoane) au declarat că lucrează în continuare pentru a asigura venituri suficiente gospodăriei din care fac parte.
În rândul celor 1,568 milioane pensionari care îşi încetaseră activitatea, ponderile cele mai mari erau deţinute de femei (56,1%) şi persoanele rezidente în mediul urban (70,7%). Peste o treime (38,1%) dintre pensionarii care îşi încetaseră activitatea au preferat să înceteze lucrul odată cu îndeplinirea condiţiilor pentru obţinerea pensiei. Persoanele din această categorie sunt predominant femei (58,7%) şi locuiesc în mediul urban (73,7%). Pentru 29,9% dintre pensionarii retraşi de pe piaţa muncii, factorul determinant pentru încetarea activităţii profesionale a fost existenţa problemelor de sănătate. Acest motiv a fost invocat mai frecvent de către bărbaţi (50,5%) şi de către pensionarii rezidenţi în mediul urban (66.0%). Un procent de 11,7% dintre pensionarii neocupaţi au fost nevoiţi să se pensioneze odată cu îndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege pentru obţinerea unei pensii.
De asemenea, 1,853 milioane persoane, reprezentând 48,3% din populaţia care a făcut obiectul cercetării, nu beneficiau de pensie de niciun tip. Dintre acestea, 57,9% erau bărbaţi şi 59,6% domiciliau în mediul urban; aproape jumătate (49,4%) aveau vârsta cuprinsă în intervalul 50-54 ani. Dintre acestea, 1581 mii persoane (85,4%) cotizaseră la un sistem de pensii, public sau privat, ceea ce i-ar putea îndreptăţi să primească o pensie în viitor, după ce vor îndeplini condiţiilor de vârstă şi perioadă de cotizare. Dintre cele 272.000 persoane care nici nu primeau pensie şi nici nu contribuiseră la un fond de pensii, 58,0% erau femei, iar 82,4% locuiau în mediul rural. Ponderea persoanelor cu nivel scăzut de educaţie era de 67,5%.
