„Fără îndoială, pretenţiile (României) nu are niciun temei legal”, a spus Hrişcenko. Poziţia Ucrainei în acest caz se bazează pe documente relevante care determină delimitarea frontierei cu România, a adăugat şeful diplomaţiei de la Kiev.
Ucraina şi-ar putea pierde din nou o parte din teritoriu, pentru că România are pretenţii teritoriale asupra Insulei Maican, a scris miercuri publicaţia ucraineană Segodnea, care susţine că între Bucureşti şi Kiev s-a aprins o dispută teritorială în legătură cu această insulă de pe Dunăre. Este vorba despre o mică insulă nelocuită (cu dimensiunile de 1.500 de metri pe 800 de metri), care se află între oraşele Chilia şi Vilkovo şi care constituie element de frontieră în partea ucraineană.
Conform prevederilor dreptului internaţional, atunci când graniţa dintre ţări este situată pe un râu, ea se trasează pe şenalul navigabil, dacă părţile nu convin altfel. Şenalul navigabil, care se întinde între insula românească Babin şi insula ucraineana Maican, este însă blocat de noroi, circulaţia navelor realizându-se în prezent între Maican şi malul ucrainean. Pe această bază, în urmă cu un an românii au vorbit pentru prima oară despre posibilitatea mutării graniţei, ceea ce ar presupune ca Maican să devină teritoriu românesc, a scris Segodnea.
Ucraina nu are de gând să-şi schimbe linia de graniţă cu România pe Dunăre, a declarat miercuri, în replică, Ministerul ucrainean de Externe. În situaţia apărută în legătură cu insula Maican de pe Dunăre, Ucraina porneşte de la principiul neîncălcării acordului dintre Ucraina şi România din 2003, care stipulează inviolabilitatea frontierei, a declarat un oficial al MAE ucrainean. „Toate chestiunile disputabile, apărute din dorinţa părţii române de a face schimbări relevante, vor fi discutate de serviciile de frontieră, precum şi în cadrul întâlnirii din 27 aprilie dintre viceministrul ucrainean de externe, Konstantin Eliseev, şi secretarul de stat din Ministerul Afacerilor Externe din România, Bogdan Mazuru”, a mai spus oficialul ucrainean.
Ministrul român de externe, Teodor Baconschi, a calificat joi drept lipsite de justificare relatările din presa ucraineană, conform cărora România ar avea pretenţii teritoriale faţă de Ucraina. Baconschi a spus că o eventuală modificare a apartenenţei unor insule în urma aplicării principiilor internaţionale este permisă în mod expres de tratatul bilateral şi menţionat că „în niciun caz nu putea asimila aceste lucruri unor pretenţii teritoriale din partea română”.
„Tratatul din 2003 prevede chiar în primul articol că întocmirea noilor documente de frontieră nu reprezintă o revizuire a frontierei dintre România şi Ucraina. Această nouă documentaţie de frontieră va intra în vigoare doar după ce guvernele ambelor ţări o vor aproba”, a explicat ministrul român de externe. „În acest moment lucrează o comisie mixtă tehnică la nivel de experţi, compusă din reprezentanţi ai Ministerului de Interne, reprezentanţi ai Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră, MAE, Ministerul Transportului, al Mediului şi Pădurilor, Agenţia Naţională pentru Cadastru şi în cadrul acestei comisii se studiază noua documentaţie de frontieră care va intra în vigoare pentru frontiera româno-ucraineană”, a precizat Baconschi.
El a adăugat că la întocmirea acestor procese verbale de descriere a traseului frontierei şi hărţilor, experţii se ghidează după prevederile Tratatului privind regimul frontierei dintre România şi Ucraina, ratificat în 2003.
„În conformitate cu acest Tratat, în cazul cursurilor nenavigabile, frontiera trece prin mijlocul pânzei de apă. În cazul şenalelor navigabile, trece chiar pe mijlocul acestora. Trasarea unei noi linii de frontieră, pe sectoare de frontieră pe apă, trebuie realizată în conformitate cu poziţia actuală a şenalului navigabil actual, aşa cum va rezulta în urma verificărilor şi măsurătorilor hidrografice efectuate la nivel de experţi”, a explicat ministrul român de externe.
