‘E important să avem o dată-ţintă /adoptarea monedei euro, n.r./ pentru că asta conduce la un efort intern şi instituţional şi pe parametri macro-economici principali care este foarte, foarte util. În absenţa unei date-ţintă, această ancoră externă pe care data de aderare la euro o are n-ar mai exista (…) Dacă data la care vom fi pregătiţi va fi alta sau dacă procesele interne din cadrul zonei euro vor rezulta într-o modificare a abordării criteriilor de aderare, va rămâne să ne adaptăm în consecinţă. Nu cred că vrea cineva, în acest moment, să spună că o aderare mai devreme de 2015 ca dată a deciziei, ar fi benefică României. În schimb, modificarea datei ar deschide un întreg proces intern şi n-ar furniza o dată alternativă foarte activă’, a afirmat Popa.

Acesta a adăugat că o aderare a României la moneda euro presupune o disciplină în gestionarea finanţelor publice.

‘Această aderare presupune o disciplină în gestionarea finanţelor publice şi o celeritate în implementarea reformelor structurale care, amândouă, sunt de natură să facă economia mai robustă. Nu dorim ca România să intre la o dată anume dacă România, la acea dată, nu este văzută de noi înşine şi de cele două instituţii care fac rapoartele de convergenţă, respectiv Comisia Europeană şi Banca Centrală Europeană, ca fiind pregătită. Asta înseamnă flexibilitate economică şi fundamente economice’, a explicat viceguvernatorul BNR.

La rândul său, Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, a menţionat, luni, în conferinţa organizată cu ocazia prezentării Raportului trimestrial asupra inflaţiei, că pentru trecerea la euro ar fi nevoie de câteva mii de tiruri cu bani şi că dacă lucrurile nu vor fi clare la un moment dat mai există timp de schimbare a datei de aderare la euro.

‘Hai să depăşim alegerile, să se mai apropie termenul şi dacă lucrurile nu se clarifică în zona euro mai avem timp de a schimba termenul de a trece la moneda euro. Eram una dintre puţinele ţări care nu aveam comitet interministerial de trecere la euro. Sunt aspecte juridice, culturale, tehnice. Am dat un exemplu. Pentru trecerea la euro ar fi nevoie de vreo 3-400 de tiruri cu euro şi o cantitate de vreo 3-4 ori mai mare cu moneda care trebuie strânsă şi distrusă. Avem vreo 3-4 ani să analizăm momentul. Nu văd avantajul să discutăm acum’, a subliniat Isărescu.

La finele lunii octombrie a.c, în urma discuţiilor avute în şedinţa Comitetului interministerial de resort, conduse de către premierul Emil Boc şi guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, România îşi menţine obiectivul de adoptare a monedei euro în cursul anului 2015.