Ziua publicării raportului coincide cu a 75 – a aniversare a anexării Austriei de către Germania nazistă. Potrivit BBC, unii corespondenţi afirmă că abia după mai multe decenii de la terminarea celui de-al Doilea Război Mondial această ţară a exprimat regrete pentru rolul pe care l-a jucat în cel de-al treilea Reich şi în Holocaust.

Unul dintre elementele care au declanşat polemica a fost dezvăluirea că Filarmonica i-ar fi oferit criminalului de război nazist Baldur von Schirach o copie a unui inel de onoare atunci când acesta a ieşit din închisoare în anul 1966. Inelul original a fost primit de Von Schirach în anul 1942, dar se pare că l-a pierdut, aşa că i s-a oferit ulterior această copie.

Filarmonica mai este criticată şi pentru faptul că pe pagina sa de internet dedicată propriei istorii sunt puţine informaţii despre epoca nazistă, lipsind şi numele soliştilor evrei care au fost excluşi din orchestră şi au murit în lagărele de exterminare. De asemenea, pe portal nu se menţionează clar crearea Concertului de Anul Nou al Filarmonicii în anul 1939 la cererea lui Clemens Krauss, un apropiat al ministrului nazist însărcinat cu propaganda, Joseph Goebbels.

Orchestra afirmă că nu este obligată să-şi deschidă arhivele pentru public, întrucât este o organizaţie privată, dar va permite accesul unor istorici şi studenţi.

Directorul Filaromonicii din Viena, Clemens Hellsberg, a publicat în anul 1992 cartea ‘Democraţia regilor’, considerată o istorie oficială a instituţiei. Dar lui i se reproşează că a omis să includă în lucrare detalii despre trecutul nazist al acesteia. În carte, el recunoaşte totuşi că circa 50 din cei 112 membri ai filarmonicii erau afiliaţi partidului nazist, în timpul războiului susţinând concerte propagandistice în onorarea Fuhrerului în teritoriile ocupate, iar după război cei mai mulţi dintre aceşti 50 au fost păstraţi în orchestră, unii pe posturi de mare răspundere.