Gabriel Biriș: În 2024, o nouă creștere a salariilor plătite de stat vs. privat

Gabriel Biriș vorbește despre marea problemă de pe piața muncii

În ultima vreme se vorbește tot mai aprins despre majorarea salariilor unor categorii de bugetari. Fiind an electoral, Guvernul este pus sub presiunea angajaților la stat – chiar și cei din cadrul Executivului vor salarii mai mari.

În acest context l-am întrebat pe expertul în fiscalitate Gabriel Biriș cum vede deja existentele diferențe dintre salariile bugetarilor și a celor care lucrează în mediul privat.

O mare problemă pe piață muncii

Money.ro: În România anului 2024 sunt două tipuri de salarii: la stat și la privat. Ați sesizat această diferențiere?

Gabriel Biriș: Așa e, în România salariul mediu în sectorul bugetar este semnificativ mai mare decât salariul mediu în sectorul privat și așa a fost mai mereu (cu excepția perioadei 2011 – 2015, ca efect al tăierilor de salarii și sporuri operate în 2010, urmare a crizei severe din 2008, netratată în 2009 – an electoral). Din 2016 salariile din sectorul public au revenit însă iar ecartul față de salariile din mediul privat a crescut până la peste 30% în 2018/2019, ecartul scăzând însă până la puțin sub 20% în 2022/2023. Este însă posibil ca cifrele din 2024 să arate o nouă creștere a ecartului în favoarea salariilor plătite de stat, din cauza creșterilor deja operate sau ce vor fi operate ca urmare a presiunilor ce nu pot fi ignorate în an electoral.

Aceste diferențe generează o mare problemă pe piață muncii, statul devenind aspirator de angajați de la companii private, în condițiile în care piața muncii este deficitară. În cele mai multe cazuri, companiile private nu pot ține pasul cu creșterile de la stat, ele neputând funcționa cu deficite în creștere de la an la an…

Money.ro: De unde vine această diferențiere?

Gabriel Biriș: Creșterea masivă a diferenței din 2018 a fost în principal datorată politicii denumite “wage led growth” elaborate de profesorul Socol și promovată de guvernele Dragnea din acea perioadă. Conform acestei teorii, PIB-ul urma să crească ca urmare a creșterii consumului intern, creștere la rândul ei favorizată de creșterea salariilor în sectorul bugetar, creșterea salariilor în sectorul bugetar fiind la rândul ei finanțată prin împrumuturi publice. În plus, conform aceleiași teorii, concurența făcută de stat privaților pe piața muncii (prin salarii mari) ar fi urmat să ducă la o creștere a salariilor de către companii.

Gabriel Biriș: Contextul internațional a agravat situația

Să spunem și că în aceeași perioadă am avut și scăderi masive de venituri bugetare, urmare a eliminării impozitului pe profit în HoReCa, modificării regimului microintreprinderilor, scăderilor de TVA (ex. 5% în HoReCa) și scutirii de impozit pe salarii și CASS pentru angajații din construcții/producția de materiale de construcții. Zbaterile fiscale din ultimii doi ani sunt generate de aceste măsuri, crizele generate de COVID/explozia prețurilor la energie/războiul din Ucraina contribuind și ele la accentuarea problemelor.

Cifrele de mai sus sunt conform INS și diferența dintre salariul mediu în sectorul public și cel privat este în mod cert mai mică, datorită faptului că datele INS nu țin cont de fenomenul plății remunerațiilor în privat prin alte forme decât salarii, fie că vorbim de contracte de servicii cu PFA/Micro, de contracte de drepturi de autor sau contracte sportive sau pur și simplu de plăți la negru.

Money.ro: Cum credeți că este evaluat volumul de muncă prestat la stat versus volumul de muncă prestat la privat pe un post relativ similar? Ne gândim la evaluarea care se referă la plata muncii.

Gabriel Biriș: Nu am cunoștință să existe criterii obiective de evaluare a performanțelor angajaților din instituții publice, locale sau centrale. Există evaluări, dar acestea sunt mai degrabă subiective, din pixul șefului, iar acest sistem creează o dependență toxică față de șef. În plus, nu am cunoștință să existe în vreo instituție instrumentul față de care noi (cei din sistemul privat) nu putem funcționa, și anume “timesheet-ul” (adică un program informatic în care fiecare angajat scrie zilnic ce anume activități a desfășurat). Pentru o firmă de servicii (iar în marea majoritate a instituțiilor publice vorbim de servicii pe care angajații ar trebui să le ofere cetățenilor/companiilor) funcționarea fără acest sistem este imposibilă, pentru instituțiile publice se vede treaba că nu este deloc așa.

Așa ceva nu există în UE

Money.ro: Mai sunt astfel de exemple în lume? Cu cine ne-am putea compara din acest punct de vedere?

Gabriel Biriș: În Uniunea Europeană nu am cunoștință să mai existe state în care salariul mediu în sectorul public să fie semnificativ mai mare decât cel din privat. În plus, la noi aparatul bugetar este și supradimensionat, cu excepția educației și sănătății, adică exact acele sectoare în care statul ar trebui să învestească cel mai mult. În plus, salariile mici din educație fac ca sectorul să nu fie deloc atractiv pentru oamenii buni, iar asta poate fi unul dintre motivele pentru care analfabetismul funcțional este atât de mare în rândul tinerilor.

Money.ro: Cum putem noi, ca țară, să reglăm această situație, în care angajatul la stat, necompetitiv pe piața muncii în sistemul privat, încasează salariu sensibil mai mare decât un angajat în privat la fel de pregătit, poate chiar mai bine?

Gabriel Biriș: Rezolvarea sau nu a problemei ține de prioritățile decidentilor politici. Dacă ar fi o prioritate, s-ar găsi și rezolvări. Reducerea birocrației (mult prea multe reglementări inutile care țin angajații ocupați cu muncă degeaba), informatizarea serviciilor publice, re-alocarea resurselor în domenii deficitare (de ex. educație, începând de la creșe și grădinițe) sau pur și simplu eliminarea unor instituții care sunt doar o sursă de sinecuri sunt doar câteva exemple.

Gabriel Biriș este partener fondator al BirișGoran și este considerat unul dintre cei mai buni experți fiscali din țară.

Are o experiență de aproape 30 de ani în domeniul fiscal din România, având consultanță pentru clienți în litigii fiscale complexe, probleme de conformitate și structurare. El este bine cunoscut în mass-media românească pentru susținerea neobosită a unei reforme fiscale semnificative care să ajute mediul de afaceri din România.

Gabriel Biriș reprezintă BirișGoran ca unic membru român în Grupul de experți în domeniul TVA înființat de Comisia Europeană – Direcția Generală de Impozitare și Vamă (TAXUD) de la Bruxelles. Este implicat activ în Ready Nation Ro, un ONG românesc susținut de Ready Nation US, care își propune să determine un număr mare de lideri români din mediul de afaceri să se implice activ în crearea de politici publice cu impact asupra educației timpurii, cum ar fi creditul fiscal recent introdus pentru creșe și grădinițe.


Ultimele Articole

Articole similare

Parteneri

Loading RSS Feed