Discuţiile dintre oficialii eleni şi miniştrii de Finanţe din zona euro privind programul de ajustare fiscală al ţării vor continua luni, a anunţat preşedintele Eurogrupului, Jeroen Dijsselbloem. Acesta a apreciat că discuţiile au fost intense, constructive, au acoperit multe domenii, înregistrându-se progrese, dar nu suficiente în acest moment pentru a se ajunge la o concluzie comună.

Cu doar patru luni în urmă, se părea că Atena nu va avea nevoie de un alt pachet de sprijin şi va primi în schimb o linie de credit. Această evoluţie venea într-un moment în care Guvernul elen făcea progrese în a convinge pieţele financiare să-i finanţeze necesităţile fiscale. Acum nu mai este cazul.

Conform unei estimări preliminare, un al treilea program de asistenţă financiară pentru Grecia se va ridica la 37,8 miliarde de euro dacă planurile lui Varoufakis sunt adoptate integral. Sunt celelalte 18 state din zona euro pregătite să acorde aceşti bani, în actualul mediu economic?

Estimările FT se bazează pe ultima revizuire a creditorilor internaţionali, care s-a desfăşurat în urmă cu aproape un an. În acel moment, FMI previziona că necesităţile suplimentare ale Greciei se ridică la 12,6 miliarde de euro. Ultima tranşă de 1,8 miliarde de euro din împrumutul acordat de UE nu a fost încă acordată, din cauza divergenţelor cu autorităţile elene, astfel că suma anunţată de FMI va urca la 14,4 miliarde de euro.

De asemenea, noul Guvern de la Atena a insistat că va opri programul de privatizare, convenit cu creditorii internaţionali în schimbul pachetului de asistenţă financiară. Fondurile de 8,5 miliarde de euro estimate că ar veni din privatizări sunt pierdute, deci Grecia va avea nevoie de 22,9 miliarde de euro.

Referitor la noile obiective fiscale, conform actualului plan de asistenţă, Atena urma să înregistreze anul acesta un excedent primar de 3% din PIB. Pentru 2016 şi 2017, excedentul urma să crească la 4,5%. Dar Varoufakis a sugerat că ar prefera un excedent mai aproape de 1-2%, astfel că necesarul de finanţare al Greciei ajunge la 37,8 miliarde de euro.

Noul Guvern elen argumentează că unele din aceste noi datorii ar putea fi reduse prin scăderea sumei de bani pe care Atena o plăteşte pentru dobânzi la pachetul de asistenţă financiară în fiecare an. Conform datelor FMI, Grecia va plăti dobânzi de 30 miliarde de euro în următorii trei ani.

Tsipras a insistat că Atena intenţionează să achite integral împrumuturile de la creditorii internaţionali, astfel că va trebui să fie emise obligaţiuni guvernamentale de valoare ridicată. Deja Grecia a beneficiat de o restructurare a datoriei şi investitorii ar putea să nu fie interesaţi de bondurile elene.